Nature___Flowers_Beautiful_flowers_hyacinths_spring_glade_065863_

O discuție recentă cu amicii la un pahar de rosé m-a pus pe gânduri.
Subiect – ‘Cultura americană’.
Interlocutori – ‘Visul american e încă valabil’.
Din obscuritatea memoriei și a subconștientului au răsărit sinistrele bancuri cu “Ce avem noi și nu au americanii”, ca într-un performance cu o instalație luminoasă ghidată de acorduri muzicale. Chiar așa, ce avem noi și nu au americanii în 2016?
‘Să ne uităm în jurul nostru’, a spus unul dintre interlocutorii mei. Evident, nimic nou sub soare de la americani încoace. ‘Dragobete?’ încerc eu.
‘Au Valentine’s, mă!’.
‘Sânziene?’
‘Nu e chiar la fel, dar Halloween-ul e cu povești și spirite’.
‘Mărțisor?’.
Pauză.

Nu pentru că nu au primăvară sau pentru că nu e Central Park tot o floare, ci pentru că pur și simplu curtea MȚR nu se termină gard în gard cu spațiul din Manhattan. Așadar 2016, 29 februarie, o zi aproape unică, și 1 martie, București, România. De o săptămâna tot aud strigătul de luptă ‘Hai poftiți la zambiluțeeee!!!’, ‘Frumoasa, ia zambila!’, iar tarabele mândre, pe soare sau pe nor au rezistat precum falangele macedonene la asalturile publicului larg, mai mult sau mai puțin doritor de trifoi, coșar, floricele, pisicuțe aurii, argintii, mai color, mai alb-negru. Doar la MȚR era ceva mai liniște. Pentru că publicul MȚR este unul high, dă 4 lei pe bilet și vrea ‚altceva’.

Așadar, să vă spun care erau trendurile SS16 Mărțisor MȚR Mărțișor Week. Ceramică, multă ceramică. Broșe, magneți cu biserici din Moldova, case din cătune, căpițe de fân, cocoși, bufnițe, personaje îmbrăcate în costum popular… Da, am zis costum popular. Nu știți care este costumul popular românesc? Înseamnă că știți că nu există unul singur pe care să îl atingem ca Arghezi și să strigăm ‘Este!’. Și pentru că din martie nu putea lipsi postul, ia era omniprezentă.
E bine să aveți o ie din asta la îndemână că acum vine 24 iunie, Ziua Universală a iei. Nu știți că ceva românesc este universal? Nu, nu e aviația, chiar dacă o lume întreagă zboară după sistemul Coandă. E vorba de săraca ie, româneasca ie, pentru care am avut nevoie de francezul Mattise ca să o picteze și să ne-o arate în splendoarea ei.
Nu știți care ie? Nici nu contează.

edit_tendinte6

matisse,_visul_23_iunie

‘Fiecare broderie înseamnă ceva, transmite un mesaj. Țesătura era un mod de comunicare, niciun simbol nu putea folosit întâmplător, bătrânele în special cunoșteau înțelesul acestor modele. De exemplu, ăsta e un soare. Ne gândim la procesul culesului grâului și la făcutul pâinii…’, pălăvrăgea o doamnă ghid din Muzeul de Etnonologie din Cluj. Ca să nu mai spun că s-a apucat să descoasă detalii despre specificul fiecărei zonei, să îmi spună că mâneca aia e pentru o vârstă, culoarea aia pentru alta ș.a.m.d.
Dumneai probabil că este într-o continuă rebeliune și nu pricepe că noi vrem să readucem ia la viață și să ne mândrim că aia e de la bunica și că aialaltă a costat x sute de euro și că e luată din y loc, eventual USA, că doar e universală. Ați văzut cel mai recent documentar despre cătunele americane, nu? Dacă nici asta nu e mândrie de român, nu știu altfel pe ce piepturi falnice ar mai putea șade mărțișoarele ceramice.
Restul? Să poftim la zambiluțe.

Andreea Leța cu drag și entuziasm pentru Code Noir Style