Snowwhite-disneyscreencaps_com-3059

E drept că n-am mai scris de câtăva vreme pe blog cu toate că îmi face mare plăcere și este un exercițiu foarte agreabil. E drept și că mi se recomandă să o fac mai des … dar mi-am dorit să scriu doar când aveam într-adevăr ceva de spus. Crăciunul este un moment important pentru mine și familia mea ca pentru toată lumea, iar curățenia este unul din subiectele tradiționale de la noi din familie. Nu știu cum e la voi, dar nu se poate Crăciun fără miros de curat, geamuri care scârție impecabil ca într-o reclamă de detergenți de vase sau ca într-o casa casă praf-free, covoarele care strălucesc, toate vasele decorative și tacâmurile din diverse metaluri proaspăt curățate. Chestie de aspect, de parfum și parcă totul e mai clar în fața ochilor.

Este foarte posibil ca ideea de “curat ca într-o farmacie” să fi fost inventată de familia mea și nu din cauză ca am avut trei generații de medici. Curățenia este o preocupare naturală pentru care să găsesc soluții mai rapide, mai eficiente și mai ales mai ecologice devine o adevărată bucurie de detectiv. Aș putea face un dicționar “generațional” cu toate tipsurile și sfaturile moștenite pe care le-am testat și ameliorat cu timpul. Așa că, dacă mie mi-a luat mai mult de 50 ani să le experimentez până am găsit echilibrul bun între a avea o casă “farmacie” și produse cât mai prietenoase cu mediul și cu noi, m-am gândit că ar fi foarte util să le pun și pe blog să mai afle și ceilalți despre ele. Doar nu ne-am născut cunoscând toate substanțele si detergenții pe care le-am folosit ani de zile.
M-am simțit încurajată și de mesajele pe care le-am primit după primul articol despre puterile bicarbonatului de care am scris aici (pe care l-am postat cu trei ani în urmă, tot la început de decembrie).
Da, e ceva de muncă la o curățenie de Crăciun sau de Paște, dar e un obicei sănătos pe care îl cred necesar. Cu ocazia asta luăm la mână multe, mai scăpam de lucruri inutile și facem doar curățenia în casă, dar sigur și în gândire. Ca să începem cum trebuie, vorba francezului, întâi trebuie să alegem ce păstrăm și ce nu.

În vara asta am cumpărat o carte genială, Le cahier Zéro déchet pour les nuls scrisă de Louise Salvati care mi-a plăcut mult. Așa am descoperit-o pe Louise, care este pariziancă și are un blog practic. Declicul pentru reciclare și zero deșeuri l-a avut citind lucrările lui Bea Johnson, cunoscuta fondatoare de origine franceză a mișcării “Zero Waste” în Statele Unite.
În general (și în familie) ne-am învățat să donăm organizațiilor umanitare sau să punem la vânzare lucrurile pe care nu le-am mai  folosit  în ultimii 2 ani, un obicei pe care îl păstram de la mama mea. Oricât de chibzuită aș fi, mi se întâmplă să cumpăr de plăcere haine sau încălțăminte de calitate care, luate dintr-un impuls pentru formă sau o culoare, au fost păstrate din cauza regretelor. Louise Salvati e mai severă – ea spune ca putem să ne debarasăm de tot ce nu am folosit timp de 6 luni. O regulă care cred că merge la obiecte casnice, la haine sau la mobilierul rămas în plus după o redecorare a apartamentului. Dar cu schimbarea anotimpurile e normal să fiu ceva mai îngăduitoare, nu ? Doar n-o să duc la vânzare iarna hainele de astă-vară ! Înafară de câteva recomandări, ce-i drept puțin numeroase care sunt cam radicale pentru mine sau pentru cine locuiește la Paris, schemele ei sunt foarte utile. Louise merge până la a recomanda adresele din Franța unde putem duce aparatele casnice pe care nu le mai folosim, haine, încălțăminte, informatică, mobilier, fie pentru donare fie pentru vânzare. Sunt sigură că dacă am să caut nițel găsesc adrese echivalente și in România.

Merci Louise Salvati pentru asa o carte utila - se poate gasi pe Amazon si la alte librarii on line.

Merci Louise Salvati pentru o carte utilă – se poate găsi pe Amazon și la alte librării online.

Hai să aplicăm reguli simple și în casa noastră, finalmente totul se reduce la o chestiune de obișnuință. Cum zicea mama: orice învăț are și dezvăț.
De exemplu, mirosul pe care îl asociez cuvântului sau senzației de curat este în mod evident parfumul. Mi-am dat seama că e mai ușor să pun, agățate de umerașe, punguțe cu levănțică sau busuioc pe care le fac din șosete orfane, să am mușcate cu parfum de lămâie sau un ghiveci cu mentă pe masă, în loc să cumpăr deodorante pentru casă și difuzoare de arome de pus în priză. Asta ca să nu mai vorbesc de foarte rău mirositoarea naftalină pusă între haine, față de care noile generații de molii nu înțeleg cum de s-au adaptat perfect.
Ce pot observa este cum cultura actuală se întoarce către numeroase lucruri sau deprinderi pe care le-am pierdut (sau ignorat) de vreo două generații: cum să curățăm casa fără produsele cu care ne-au învățat atât de bine televiziunea, brandurile și reclamele. Putem fi mult mai eco-friendly cu mai puțini bani și fără prea mare efort, ceea ce va fi un câștig pentru planetă dar mai ales pentru sănătatea noastră. Așa că o să încep cu produsele mele esențiale și de nelipsit din casă.

Unul dintre preferatele mele este oțetul alb (cel mai ieftin) care se diluează în apă și e practic nepoluant. E prietenul meu cel mai credincios la curățatul și întreținerea casei împreună cu bicarbonatul de sodiu, altă substanță care nici ea nu poluează natura sau pe noi.
După cum afirmă un jurnalist de la ziarul Le Monde pe care îl citeam zilele trecute, e un “produs total natural, ecologic și foarte eficace, util în aproape toată munca de menaj“. Iată cum îl folosesc eu:
– Curățatul covoarelor persane – fac o diluție de 3 l apa cu 1/2 pahar de oțet. Cu o cârpă pe care o clătesc regulat și o storc cât să rămână umedă dar nu udă, frec covorul după ce l-am dat cu aspiratorul foarte bine. Covorul va rămâne puțin umed, dar după uscare firele de lână rămân lucioase de curățenie și culorile vor fi mult mai vii.
Spălatul geamurilor – cu 3 l apă + 300 ml de oțet spăl geamurile, cabina de duș și faianța de la baie și bucătărie. Oțetul este un excelent degresant, de asta îmi și pun mănuși când lucrez cu el. Acest amestec e foarte bun și la curățatul ușilor vopsite, a dulapurilor de bucătărie vopsite sau melaminate. Șterg cu o cârpă bine stoarsă și interiorul sertarelor și dulapurilor de haine și încălțăminte: oțetul curăță și îndepărtează mirosurile, combate perfect moliile (e drept că dată fiind “dragostea” mea nesfârșită pentru ele, intervin în plus în fiecare toamnă punând între pulovere castane noi, adunate din parcuri, un alt repulsiv natural). Amestecul de oțet cu apă este și un bun dezinfectant, se pot curăța cu el toate suprafețele pe care pregătim mâncarea, ca tocătoarele din lemn sau de plastic.

Cats window

Deodorant puternic –  în frigider pun un bolișor cu oțet în care mai adaug produs când e nevoie. Șterg cu o cârpă cu puțin oțet și coșurile de gunoi, cutia de nisip a pisicii, dulapurile cu alimente din bucătărie, dulapul cu pantofi și … mirosurile neplăcute dispar. Adăugat la spălatul rufelor, oțetul îndepărtează mirosul de transpirație. Iar dacă îl torni în canal, îndepărtează orice urma de iz dar cât și depozitele din canalizare.
Curățatul obiectelor din bronz și alamă (da, e vorba de sfeșnice, clanțe, căldări și ibrice, etc. ) – fac o pastă puțin mai lichidă din oțet amestecat cu sare. Rezultă, printr-o reacție chimică, un acid mai puternic și mai eficace decât oțetul singur. Îl aplic pe obiecte cu o periuță de dinți, iar efectul e garantat și vizibil imediat. După ce clătesc obiectul, îl spăl bine cu un burete cu puțin săpun altfel alama, ca și bronzul, va continuă să oxideze prinzând o tentă roz care nu prea-mi place.
Detartrant – pun în jurul robinetelor peste noapte o cârpă îmbibată în oțet. Dimineața totul e strălucitor, clătesc doar cu apă caldă și șterg uscat cu un prosop. La fel curăț și dubla chiuvetă din bucătărie, care e din inox. Chiuveta toaletei o golesc întâi de apă cât pot cu peria, împingând-o prin mai multe miscari către orificiul de evacuare. Apoi torn peste noapte 1 l de oțet … și gata, tartrul adunat de la ultima curățare dispare fără efort. Efectul poate fi accentuat dacă înainte de a turna oțetul, aplic 2 linguri de bicarbonat de sodiu în interiorul chiuvetei de la toaletă, pe pereții ei dar și în restul de apă.
Învelesc capul dușului într-o cârpă îmbibată cu oțet și leg peste el o pungă de plastic timp de 12 ore – orice urmă de depozit de calcar dispare. Apa noastră de oraș, filtrată și curățată, e din păcate extrem de calcaroasă si depune peste tot pe unde trece tartru. La fel curăț și unele farfurii în care am pus timp de mai multe luni câte un ghiveci cu flori și în care s-a depus un cerc de calcar mai mult sau mai puțin gros. Da, ador oțetul, e unul din ajutoarele mele casnice esențiale, și nu știu cum m-aș descurca fără el.
Balsam de rufe – ați citit vreodată compoziția acestor produse ? Eu recunosc că da și exercițiul este destul de edificator: o întreagă industrie chimică e în ele și o mare parte o respirăm de câte ori folosim hainele, așternuturile sau prosoapele clătite cu ele. Le-am înlocuit de mai bine de 18 ani cu 1/4 l oțet turnat în mașina de spălat la clătire. Hainele nu miros acru și pe lângă textura foarte agreabilă, oțetul îndepărtează regulat și o parte din depozitul de calcar din cuva mașinii și din furtunul de evacuare. Deci încet pot să prelungesc și durata de viață a mașinii de spălat. Dacă sunteți mai delicați și doriți ca toate rufele să aibă un anumit miros, puteți dizolva în oțet câteva picături de ulei esențial cu aroma preferată.
Insecticid – dacă furnicile v-au invadat antreul sau bucătăria, ștergeți suprafețele pe unde umblă ele cu puțin oțet – nu vor mai veni, oțetul fiind un repulsiv eficace. Tot oțetul calmează și pișcăturile de insecte – aplic puțin produs cu o bucată de vată pe piele și senzația de mâncărime sau iritație va dispare imediat.
Detergent de rufe – am rețeta mea personală dar cum vine Crăciunul, sunt de acord să o împărtășesc : 100 g de săpun de casă ras (am uitat să precizez că un săpun cu mai mult de 4 ingrediente e chimic, deci nu-l voi folosi) sau de săpun curat de Alep, dizolvate cu telul în 1 litru de apă fierbinte. Adaug 3 linguri cu vârf de bicarbonat de sodiu și amestec până se dizolvă și el – atenție, detergentul trebuie făcut într-o cratiță emailată de cel puțin 3 l, fiindcă de cum adăugați cei 250 ml oțet, vor reacționa cu bicarbonatul și se va face spumă multă. Când spuma scade și lichidul s-a răcit, adaug câteva picături de esență de lămâie și de levănțica, e mirosul care-mi place cel mai mult. Torn detergentul într-un flacon și îl folosesc în cantitatea obișnuită oricărui alt detergent lichid. Uneori în timp ce dizolv săpunul, pun niște coji de portocale de la fructele mâncate în casă. Bineînțeles la sfârșitul preparării le scot din amestec, dar aroma rămâne. După câteva zile cele două densități de lichid se pot separa săpunul fiind mai dens se depune, așa că scutur flaconul înainte de fiecare folosire. E foarte economic, îl folosesc ca pe orice detergent lichid, rufele sunt curate, moi și miros frumos.

person-looking-searching-clean

Suntem deci la capitolul “amestec” al acestor substanțe minunate. Aici intră și decrasarea anuală a mașinilor de spălat ale casei – un ciclu complet fără rufe (sau vase) cu 180 g bicarbonat și 250 ml oțet. Prietena mea Aurélie a plătit 250 € numai pentru deplasarea instalatorului care i-a detartrat instalația și a schimbat furtunul de evacuare umplut de depuneri, după ce mașina de spălat vase îi inundase bucătăria. Aurélie era convinsă că produsele chimice recomandate fac și treaba asta atât de necesară, ea având o familie cu copii și multe rude care vin des la masă. Din păcate a învățat prin metoda dură că nu e chiar așa. Acuma aplică o dată la 6 săptămâni maniera asta de curățare care este ieftină și eficace. Și dacă amestecul e așa de bun la întreținerea furtunelor de evacuare, l-am testat și la desfundarea canalizării, mai ales la cada din baie și la bucătărie, unde depozitele se adună mai rapid. Rezultat excelent si garantat!

Și uite așa ajung la bicarbonatul de sodiu, celălalt aliat al meu și alt produs natural, de care deja v-am vorbit. Am totdeauna o cutie de 500 g la îndemână sub chiuveta din bucătărie, iar de cumpărat il comand pe internet, câte 2-3 cutii o dată. El poate înlocui soluțiile chimice dăunătoare sănătății, care declanșează atâtea boli și care dăunează și mediului înconjurător. Nu din întâmplare bicarbonatul se vinde în magazinele bio.
Deodorant – cam e în competiție la mine cu oțetul în bolișorul din frigider. Un strat subțire pus în lada de gunoi sub sacul de plastic sau câteva linguri amestecate în nisipul pisicii sunt salutare, fără să fie toxice – ajută mult. Puțin bicarbonat presărat pe canapelele tapițate, pe sub huse, lăsat până a două zi si apoi curatat cu aspiratorul, va îndepărta mirosul de țigară sau toate mirosurile unei canapele pe care o iubim și o folosim de câțiva ani. În încălțăminte presar puțin bicarbonat pentru îndepărtarea mirosului de transpirație (mai ales în cizme și în pantofii de sport). Nu e necesar să folosesc sprayuri chimice. Dacă am gătit pește sau am tocat ceapă, îmi frec mâinile cu puțin bicarbonat pentru a îndepărta mirosul. Evident, poate fi folosit ca deodorant natural “cosmetic”, îndepărtează și mirosul de transpirație de sub braț.

Chaussures

In bucătărie – bicarbonatul nu e altceva decât praf de copt! Deci îl poate înlocui. Pe de altă parte, dacă cumpăr fructe și legume de la o sursă care nu-mi garantează cultivarea fără insecticide, le spăl într-un lighean cu apă în care am pus 2 linguri de bicarbonat sau le las 15 minute înainte de a le clăti apoi cu apă curată. Curăț tigăile de inox (sau cele cu un strat de ceramică) în care s-a depus mâncare lipită sau arsă cu puțin bicarbonat și 2 cm de apă, puse la fiert la foc mic circa 15 minute. Las să se răcească și clătesc. Înainte de a pleca în concediu presar puțin bicarbonat în toate canalizările casei + WC, așa știu că nu voi fi întâmpinată la întoarcere de mirosul de stătut.
Curățatul argintăriei și a bijuteriilor – despre acest fel rapid de a resuscita argintăria am mai scris aici.  Însă îmi place așa mult metoda aceasta încât o reiau și aici: tapetez cu o folie de aluminiu un recipient în care să încapă complet obiectul sau obiectele pe care vreau să le curăț. Le introduc și presar peste ele bicarbonat de sodiu. Torn apoi apă clocotită până se acoperă bine totul. Va avea loc o reacție de electroliză cu emanare de hidrogen sulfurat (din argintul oxidat și din depozitele din jurul ornamentelor sau pietrelor). Las să se răcească totul, clătesc și șterg cu un prosop moale, iar obiectele sunt curate și lucioase, ca noi. Atenție – nu recomand procedeul decât pentru bijuteriile cu pietre minerale,  în niciun caz nu încercați pe bijuterii cu coral, perle sau chihlimbar.
La baie – un amestec de bicarbonat cu puțină apa oxigenată constituie o excelentă pastă de dinți. În plus, bicarbonatul de sodiu aplicat direct pe o aftă o vindecă în 24 de ore. Gargara de apă cu bicarbonat (1 linguriță la 1 pahar cu apă) vă curăță gâtul în caz de gripă, faringită și o tratează. Periile de cap și piaptănul le curăț de câte ori e nevoie punându-le peste noapte într-o “baie” de apă cu bicarbonat. Dacă nu am timp să mă spăl pe cap între treabă și o seară la teatru, frec puțin bicarbonat în păr – fiind un bun degresant, după ce îl elimin cu peria, părul e aerisit și lucios. Puțin bicarbonat îndepărtează mâncărimea pișcăturii de țânțar, dar și efectul dureros al înțepăturii de viespe sau de albină. Am totdeauna vara mereu la mine o minusculă cutiuță cu bicarbonat, m-am învățat să fac asta de când copiii mei erau încă mici si alergau vara desculți prin iarba înflorită. Cu o pastă făcută din bicarbonat cu puțină apa curăț chiuvetele și cada, așa nu mai am nevoie de produsele chimice cu care, cu ani în urmă, mă obișnuisem. Suprafețele devin rapid curate și strălucitoare, o plăcere. Să nu spuneți că sunt maniacă, îmi place doar să trăiesc într-un interior curat  și să întrețin cu ușurință treaba, asta cum sunt destul de comodă . Mărturisesc că multe din aceste operații de curățare le fac aproape săptămânal. V-am avertizat, mie îmi place casa când miroase a (foarte) curat. Și apoi câștig timp curățând câte puțin mai des decât frecând cu furie zile întregi o dată pe lună.
În dormitor – pentru distrugerea acarienilor cu regularitate presar cu o sită de 3-4 ori pe an pe saltea un strat foarte fin de bicarbonat de sodiu, las să acționeze maximum 3 ore și dau cu aspiratorul.
Albitul rufelor albe, devenite gri – adaug 300 g bicarbonat (știu, o să ziceți că e mult, dar efectul o cere) direct în sertarul ultimei clătiri a mașinii de spălat, după programul normal. Rezultatul e totdeauna acolo și e impecabil.
Frăgezitul cărnii – poate bunicile voastre știu reteta asta, eu frec carnea cu bicarbonat și o las să stea așa o oră înainte de a o găti. Se pare că dacă n-aș clăti-o nu s-ar simți la gust, dar n-am testat. Așa că o clătesc de fiecare dată și o gătesc – e mai fragedă și mai gustoasă.
Păstratul florilor în vază – după ce scurtez tijele cam cu 1 cm, le pun în vaza cu apă în care am pus o linguriță rasă de bicarbonat de sodiu. Nu numai că florile durează mai mult, dar parcă și culorile devin mai intense.

Oh… îmi dau seama că mai am multe idei grozave, dar cred că după ce ați citit postul acesta și poate ați aplicat câteva din indicațiile astea, sunt sigură că o să am măcar o (un) adept(ă) și casa curată și gata pregătită pentru venirea lui Moș Crăciun.

Pentru restul ideilor ecologice, utile și minunate mai vedem data viitoare. Mă gândesc să vorbesc despre ce am descoperit că se poate face cu lămâia sau cu zațul de cafea, cum reduc deșeurile din casă și mai ales de la gătit și multe altele.

Până atunci, vă doresc sărbători fericite și complet curate !

 

5329692621_9fc90b29db