IMGL5618

În ciuda titlului, acest articol ar fi putut să fie despre Lorelei Bratu, la invitația căreia am ajuns la Bursa. Mi-a fost destul de greu să nu mă las pradă tentației de a scrie ce înseamnă un press trip cu ea. O voi lăsa să fie prezentă în primele rânduri, ca să înțelegeți de ce un press trip poate deveni o călătorie altfel, colorată și amuzantă, într-o țară în care nu ai mai pus piciorul de mai bine de 10 ani. Și apoi să vă povestesc cum a fost la lansarea primei ediții a târgului de textile din Bursa.

Pe Lorelei am cunoscut-o într-o seară de vară acum vreo doi ani, la o lansare organizată de ea. Am ajuns târziu, veneam de la alt eveniment, dar am rămas la un pahar de vin și de discuții până după miezul nopți, tolănită în canapelele elegante ale unei vile boierești din vechiul centru al Bucureștiului. Ne știam din vedere și îmi plăcuse că nu încerca să pară online altcineva decât era offline, a trebuit însă să văd live cum te dă gata cu umorul și stilul replicilor ei.
Modus Operandi Lorelei, marcă înregistrată.

IMG_5011

Detaliul din Muradiye Külliyesi, complexul istoric din Bursa

IMG_5223

Ulucami, marea moschee din Bursa

Acum câteva săptămâni am făcut împreună o vizită foștilor noștri vecini turci. Cu ocazia evenimentului frumos intitulat “Let’s meet in Bursa”, am explorat un oraș cu multă tradiție pe care nu-l cunoșteam încă-auzisem doar de producătorii locali de țesături, de atelierele de mătase și de renumita stațiune de ski, Uludağ. Dacă unul din talentele turcilor este acela de a transforma orice moment de business într-o vacanță presărată cu veselie și multă căldură, cred că din punctul ăsta de vedere Lorelei este sigur o reincarnare a unei turcoaice.
Nu știam că rusa este foarte la modă acum printre turci, dar ghinion: nici eu și nici Lorelei nu o prea stăpânim. Însă ea înțelege lucrurile dincolo de orice limbă și îți rezolvă orice situație în felul cel mai rapid chiar și atunci când engleza nu e des vorbită. La ora la care termin articolul mă aflu sub influența protestelor Gilets Jaunes de la Paris, ceea ce mă face să mă gândesc că Lorelei cu siguranță putea fi un prim ministru de care orice președinte să fie încântat-asta înainte să-și pornească propria campanie de alegeri prezidențiale cu energia care o caracterizează. Cât despre rusă, dacă mi-a plăcut întotdeauna ca sonoritate, de data asta am regretat că nu o cunosc deloc, cu toate că îmi dau seama cam cât de suprarealist ar fi să povestesc că am negociat în rusă cu un turc la Bursa.

Bursa Textile Show avea să fie de data asta atât un prilej de a cunoaște într-un comitet restrâns marii actori ai pieței de textile turcești, cât și o ocazie unică de a vizita orașul declarat în 2014 Patrimoniu Mondial UNESCO. Eu cred că dacă vrei să înțelegi prezentul unui oraș trebuie să-i cunoști măcar puțin trecutul.
Târgul de profil este mic și exclusivist, iar savoir-faire-ul și meșteșugul turcesc au fost puse în valoare prin selecția atentă a 88 de expozanți locali membri ai Camerei de Comerț și Industrie din Bursa. Printre ei am regăsit producătorii importanți pe care de obicei îi întâlnesc la Première Vision la Paris. Să nu uităm că Turcia este al treilea principal exportator textil al Europei, așezat ideal la răscrucea dintre trei continente.
Pe vremea Drumului Mătăsii Bursa era cel mai mare centru de comercializare al acestei fibre. Pe lângă producția locală puternică, Bursa importa mătase din Iran și China, ceea ce făcea că în acest oraș să se găsească și cea mai mare parte a mătăsurilor regale.
După ce vizitezi de mai multe ori pe an târgurile internaționale unde te pierzi căutând zile la rând standuri și produse în diverse hall-uri, este plăcut să-i vezi pe toți furnizorii locali care contează în industrie așezați alături într-un singur spațiu. Unul dintre ei mi-a spus că dacă majoritatea comenzilor lui este până acum realizată la târgurile din Paris sau New York, era foarte important să vină la Bursa Textile Show. “Suntem originari de aici, ne cunoaștem între noi de generații și toți ceilalți colegi de breaslă sunt la târg – cum să nu venim?”.

IMG_5080

Coconi si fire neprelucrate de matase

Situat la 110 kilometri de Istanbul, Bursa este al patrulea oraș al Turciei ca mărime. Considerat locul de naștere al Imperiului Otoman, aici a fost capitala imperială înainte de cucerirea Constantinopolului. Infrastructura socială și culturală tipică au fost întemeiate în acest loc prin faimoasele külliye, o serie de construcții otomane ridicate în jurul moscheii și compuse din școala religioasă, hamam, spital, brutării și licee, care aveau să creeze identitatea unui oraș. Tradiția orașului l-a ajutat pe acesta să fie unul din centrele majore ale industriei textile locale, era deci firesc ca Uludag Textile Exporters Association (UTIB)  împreună cu Camera de Comerț și Industrie din Bursa (BTSO) și Turkish Fashion Fabrics (TFF) să conceapă aici un eveniment destinat să plaseze Bursa în inima business-ului textil european, dacă nu internațional.

Prima zi la Bursa Textile Show s-a încheiat cu un eveniment somptuos organizat la Sheraton Bursa Hotel. Trei designeri turci recunoscuți mondial și originari din Bursa au prezentat un show cu ținute special create din țesături exclusive produse pentru seara lansării târgului. Ceremonia a fost prezentată de Pinar Tasdelen Engin, președinta UTIB și prima femeie care ocupă acest post, un om zâmbitor și cald care a reușit să împrumute galei din căldura și eleganța ei. Pe surorile Ayse și Ece Ege din spatele brandului de lux Dice Kayek le știam din Paris, însă nu-l cunoșteam pe Atil Kutoglu, designerul turc al celebrităților și artiștilor, bazat la Viena de mulți ani. N-o cunoșteam nici pe Selma Celik, renumita creatoare a unei linii de piese minimaliste chic. Ținutele celor trei au defilat împreună, iar materialele au fost oferite de fabricanții Ezgi, Fabra, Ilay, Ipeker, Nilba sau Secen, ale căror colecții de țesături de vară 2019 dar mai ales de iarnă 2019-2020 le-am putut vedea pe îndelete a doua zi la târg.

_V2A5697

_V2A6857

IMGL6035

Pinar Tașdelen Engin, președinta UTIB – Uludag Textile Exporters Association, noiembrie 2018, Bursa

Pe lângă o fabricație locală atentă la provocările unei industrii poluante, țesăturile următoarelor sezoane sunt lejere și colorate, favorizând fibrele sintetice și reciclate. Am văzut produsele naturale certificate GOTS (Global Organic Textile Standards) pentru materialele din in (mai numeroase) sau bumbac și m-am bucurat să văd labelul WFTO (World Fair Trade Organization) și cum majoritatea produselor sunt perfect trasabile de către fabricanții lor. Sper doar ca târgul să aibă un birou de presă și ceva wifi de-adevăratelea dățile viitoare – noi am avut norocul să o avem pe Lorelei, fără de care nu ar fi fost nici internet și nici materiale despre/post-event.

Mi-a plăcut și ce am văzut la Trend Corner, unde pe lângă imprimeuri geometrice inspirate 70’s pentru iarna viitoare și foarte multe printuri florale m-i-n-u-n-a-t-e, am apreciat o paletă largă de materiale care propuneau cu imaginație rezultate surprinzătoare. Că e vorba de fire metalice care recompun motive in mai multe culori sau care crează noi texturi (și eu sunt o pradă ușoară de câte ori e vorba de sclipici și țesături strălucitoare), experimentarea cu limitele fiecărei fibre sau țesături este reușită și dă dovadă de multă creativitate. Texturi lucioase grele sau subțiri ca un voal și culori metalice (mult bronz și nuanțe de cupru) se armonizau cu efectele de transparență sau opace de catifea în același material. Geometrie, revizitarea dungilor sau redesenarea motivelor vegetale, propunerile sunt bogate și materialele sclipitoare nu se mai poartă doar la ocazii speciale sau seara. Dacă tendința generală este a culorilor calme și liniștite (nuanțele de bordeaux sau verde închis sunt așezate lângă rosé-uri palide, iar roșul, ca și galbenul și albastrul, devine mai subtil), ele pot inova cu multă imaginație un animal print pentru o joacă grafică multi-colora. Ce mi-a mai plăcut este îmbinarea mai multor efecte în același material mai ales pentru croiuri de rochii – de exemplu o țesătură cu un print bicolor cu flori argintii în partea superioară iar jumătatea inferioară are un efect “pene de struț” creat doar din fire argintii: modelul viitoarei rochii este gata desenat doar din maniera în care materialul a fost gândit. Mura-n gură! Mi-a venit să cumpăr jumătate din ce am văzut! Desigur, mai ales după ce am făcut câte un tur pe la standurile producătorilor. Chiar mă gândeam cum o să o scot la capăt dacă mi se oferă un cupon, cum venisem cu un bagaj cât o batistă.

IMG_0342

La târg pe lângă nemți, mulți ruși (în fine am înțeles de ce rusa este peste tot…) și românii pe care i-am întâlnit, au venit peste 350 de vizitatori din 39 de țări printre care Anglia, Franța, Portugalia, Canada, Italia, Mexic, Spania, India, Olanda, Africa de Sud sau Arabia Saudita. Ceea ce pentru o primă ediție mi s-a părut un număr mare, încurajator și un bun indice pentru viitoarele evenimente.

Cred în inițiativele locale, în puterea comunităților care vor deveni noii game-changer și am mai scris (și cu siguranță voi mai scrie) despre lucrul acesta. Cred că marile schimbări de acolo vor veni. Iar ideea unui târg local de țesături rezervat profesioniștilor nu poate fi decât binevenită și este felul cel mai frumos de a apăra o identitate, o tradiție și un meșteșug specific. Nu mai sunt foarte convinsă de evenimentele mamut de profil, care propun atât de multe lucruri din atât de multe domenii încât, chiar dacă ești un vizitator experimentat, nu ajungi să le apreciezi la fel ca într-un cadru mai restrâns unde ai timpul necesar să discuți pe îndelete cu producătorul, așa cum am putut face la Bursa.

Pe lângă faptul că sper ca târgul acesta să facă cu ochiul designerilor de la noi care mă întreabă de unde să se aprovizioneze pentru colecțiile lor (este cu siguranță mai aproape și mai la îndemână decât Paris sau Milano, dar nu uitați că rămâne un târg de profil), este o excelentă ocazie de a lua pulsul industriei, de a vorbi de trenduri și pentru a rămâne în contact cu fabricanți importanți și creațiile lor.

Ar mai fi multe de spus despre Bursa, un oraș care m-a surprins în felul cel mai plăcut prin amestecul de tradiție și noutate, unde de la farmecul unei mese originale într-un cadrul tradițional poți trece în 10 minute la ultimul muzeu high-tech din Bursa, Fetih, unde o structură ultra modernă ascunde o imersiune la 360 grade în Bursa anilor 1300 sau un perete de faianță artizanală turcoaz cu vestitele desene turcești. Dar poate voi lasă aspectul pur de vacanță pentru o altă dată și voi încheia așa cum am început, cu un pic de Lorelei (până îi fac un interviu adevărat sau o provoc la o ședință foto pe lux și opulență). Îi mulțumesc că mi-a arătat cum de multe ori totul este să vrei și vei putea, indiferent de locul sau cadrul în care te afli și m-a scuturat și scos din bula mea cu o nouă versiune a cântecului “Where there is a will there is a way”. Chiar și atunci când nu vorbești o iotă de turcă.

Bursa Textile Show vă dă întâlnire anul viitor în orașul cu același nume, la o dată care va fi confirmată la începutul anului de către organizatorii evenimentului Uludag Textile Exporters Association (UTIB)  împreună cu Camera de Comerț și Industrie din Bursa (BTSO) și Turkish Fashion Fabrics (TFF)