O văzusem de vreo săptămână pe Intrarea Temișana. Între clădirea în care-mi făceam veacul cu biroul și o grădiniță particulară era un pătrățel de teren viran împrejmuit cu grilaj, folosit pe post de groapă de gunoi de cei din zonă. În mijlocul pătratului trona o saltea murdară cu arcurile ieșite, iar pe ea își făcea de obicei veacul o pisică – cea care avea să devină Nutza, zisă și Nunutza. Ne priveam de la distanță dar nu interacționam. Eu locuiam … Continue reading O întâmplare ciudată cu o pisică în miezul zilei