Adina Nanu, dantele princiare si ceva povesti cu regine

Adina Nanu, unul dintre cei mai mari specialisti in istoria costumelor de la noi, a fost invitata sa expuna o parte din colectia ei personala de costume de epoca in jurul temei dantelelor reginelor Romaniei, un eveniment organizat in colaborare cu Muzeul Peles. O aventura stilistica asa cum ii place Adinei, care s-a desfasurat ca o joaca de copii facuta de oameni mari chiar in locul in care au trait regina Maria si regina Elisabeta. M-am gandit ca am sansa sa fiu spionul evenimentului din umbra impreuna cu prietena mea Ana Aldred, cum intamplarea face sa fiu in tara printr-un fericit si amuzant concurs de imprejurari.

Adina Nanu este de obicei un ghem de energie si curiozitate, calitati care azi ating cote mari cum se afla in toiul pregatirilor noii ei expozitii Dantelele Reginelor de la castelul Peles care se deschide in weekend. Pe langa pofta ei de viata (are aproape 80 de ani), mi se pare ca eu sunt de data asta cea in varsta comparata cu ea, atat de pasionata, jucausa si plina de imaginatie este Adina. Nu reusesc inca sa identific cum isi intretine vitalitatea intacta, mai ales dupa o zi inceputa dis de dimineata cu trenul si care promite sa fie destul de lunga si incarcata.

“Sinaia mi se pare ca un fund de mare, de parca as inota intr-un lac sau intr-o mare. Nu crezi?”.  Adina Nanu se uita la mine clar nemultumita. Nu-mi dau seama daca orasul nu e pe placul ei sau daca e doar stresul dinaintea vernisajului. Am ajuns de cateva ore la Sinaia si vremea nu prea tine cu noi. Mergem pe aleea din fata castelului Peles ca sa ajungem la spatiul rezervat expozitiei ei care se va deschide in doua zile si unde ne asteapta o sumedie de cutii cu obiectele si costumele care vor fi aranjate in cele trei incaperi rezervate evenimentului. O pata de soare se joaca cu o mica parte din vegetatia bogata din dreapta castelului, lasand restul intr-un gri surprinzator de iernatic, ca un tablou Belle Epoque cu tresariri gotice. Oare a venit deja iarna pe 2 septembrie? Speram sa avem soare pentru urmatoarele zile, cand sunt deja anuntati o multime de vizitatori, unii veniti special din Bucuresti, Cluj sau Iasi.

Adina Nanu poarta jobenul cum nimeni nu stie sa o faca – expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Detaliu de decolteu al unei rochii de seara cu insertii din sifon de matase, brodata manual cu margele (ccc 1890) accesorizata cu un colier cu brosa decorata cu strasuri. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Detaliu din pene de strut si egret. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Adina Nanu scrie si publica fara oprire proiecte si carti, organizeaza expozitii cu viteza luminii si  isi ajuta studentii indiferent unde acestia se afla. Mi s-a intamplat, cand merg la ea duminica la pranz si o vad ca se gateste, sa-mi spuna ca merge rapid la un interviu la televiziune pana imi beau ceaiul. “Televiziunea e peste drum, cred ca e ca o prelungire a curtii mele, ma simt acolo ca acasa – vezi ca ma intorc imediat”.  De cativa ani vrea sa se dedice mai mult sculpturii, ceea ce a si facut realizand un mic grup statuar pentru Dantelele Reginelor. Ce este clar e ca Adina Nanu se amuza grozav si stie sa te faca sa tii pasul cu ea.

Cum se pregateste o expozitie de dantele regale alaturi de echipa castelului – expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Toata familia pune umarul, in frunte cu Unda Popp, fiica Adinei Nanu si sefa catedrei de Moda de la Unarte Bucuresti – expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Detaliu dintr-o roche din tul de matase si paiete brodata manual si o floare din matase fabricata artizanal. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

AMR -1 si ultima zi de pregatire. A sosit “echipa de soc” si mana dreapta a Adinei, Unda Popp, care este si sefa catedrei de Moda de la Universitatea de Arta Unarte din Bucuresti. Intamplarea face ca Unda sa fie si fosta mea profesoara de moda. Unda s-a apucat instant de treaba si, cat ai clipi din gene, a schimbat scenografia expozitiei ca sa-i dea un aspect mai spectacular. Costumele, accesoriile si obiectele si-au gasit locuri noi, Unda creand o poveste in care a mixat armonios piesele Adinei cat si píesele puse la dispozitie de muzeul Peles. Dantelele Reginelor contine doar 30 de manechine din cele 100 aflate actualmente in colectia Adinei Nanu gazduita de Universitatea Artifex din Bucuresti.

In mod straniu, suntem izolati de lumea exterioara moderna – nu avem wireless la castel si nici cablu, dar cumva si dupa multe incercari reusim sa aflam ca afisul expozitiei a iesit cum trebuie, chiar daca nu putem sa-l si vedem pe mail. Dantelele si reginele tin totusi cu noi.
Ultima zi de pregatiri se termina, iar expozitia a prins viata si arata minunat. Acum asteptam cu nerabdare amestecata cu o oboseala buna vernisajul de sambata, a treia zi pentru noi in Sinaia. E singura zi in care se anunta un pic de soare din intreaga saptamana. Restul “echipei” Adinei, in afara de Ana, nepoata ei care este pe metereze, mai este compusa din Iosif, nepotul Adinei si fratele Anei, marele responsabil cu afisul evenimentului. Curiozitatea noastra este destul de mare privind mult asteptatul afis.

E amuzant de observat ca pe masura ce colectia Adinei se mareste, si mica ei echipa creste. Cea mai tanara colaboratoare de azi este stranepoata ei, Maria, fetita lui Iosif, in varsta de 2 ani. E deja exigenta, dar se pare ca a fost de acord cu munca noastra. Afisul este in fine pus la intrare, toata lumea rasufla usurata si incepem primul tur printre rochiile de epoca si dantelele expuse, cu Adina drept ghid sef.

Vernisaj si prima serie de invitati – Adina Nanu explica cum erau fabricate dantelele, expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Dantele facute manual versus dantele produse mecanic la 1800, expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Adina Nanu a realizat si o sculptura, “Dantelele reginelor”, lucrare inspirata de multele ore de cercetare dedicate expozitiei Dantelele Reginelor,  Adina Nanu / Muzeul Peles

Cartea originala semnata de Lady Kathrine L. Hoare dedicata Reginei Elisabeta a Romaniei

Regina Carmen Sylva si dedicatia ei facuta cartii lui Lady Kathrine L Hoare

Regina Carmen Sylva si doamnele ei de onoare brodand la Sinaia

“Tu faci cu mine cum a facut Kathrine L. Hoare cu Regina Elisabeta.” imi spune Adina si se uita lung la mine.
O privesc mirata si rad. Lady Kathrine a frecventat-o in anii 1900 pe regina Romaniei, careia ii placea sa coasa dantele si sa brodeze. Lady Hore a facut poze cu toate dantelele facute de regina, dupa care a pus-o pe acesta sa-i povesteasca cum a fost cu fiecare dintre ele. Apoi a invitat-o sa scrie introducerea la interviul devenit intre timp carte si dedicat dantelelor si tehnicilor lor.  Asa s-a nascut  «The Art of Tatting», in urma numeroaselor convorbiri dintre Lady Hoare si Regina care semna Carmen Sylva.
“Adina, povestea asta merita sa o stie si altii, nu doar astia ca noi, incantati de dedesubturile modei, froufrou-uri si detalii. Ma gandesc sa fac un articol si am sa pun in el si povestea asta exact asa cum mi-ai spus-o acum.”
Adina rade complice, ca o pisica care a facut o gluma buna.
“Pune-o, daca vrei tu.”

«The Art of Tatting», scrisa de prietena de origine engleza a Reginei Elisabeta, Lady Kathrine L. Hoare, a fost creata in timpul vizitelor acesteia la Sinaia. Carte de referinta despre Regina Elisabeta, dantelele epocii si pasiunea acesteia de a broda, nu a fost insa tradusa pana acum in limba romana. Din motivul acesta este si foarte putin cunoscuta in Romania, dar un exemplar din versiunea originala se gaseste la Muzeul Peles. Scrisa in 1910, cartea isi sarbatoreste centenarul anul acesta. Asa am aflat cum un japonez care a vizitat Pelesul si a descoperit cartea, a fost atat de emotionat de povestea Reginei Elisabeta, incat a cerut voie sa oficieze personal ceremonia aniversarii celor 100 de ani ai cartii chiar la muzeul din Sinaia.

Dar sa ne intoarcem la expozitie, dantele, broderii si reginele cu care am petrecut tot week-endul primei luni de toamna.

La intrarea in expozitie cele trei regine, Regina Elisabeta, Regina Maria si Regina Elena, intampina vizitatorii si le ureaza bun venit – sunt sculpturile realizate de Adina Nanu, din veritabile dantele vechi muiate in ciment. Montate pe platforme rotitoare pentru a permite o vedere de ronde bosse, lucrarile sunt lasate albe ca sa reaminteasca portelanul biscuitat si sa fie ireale, ca adevaratele printese de poveste.

Printre costumele de epoca se afla si o serie de costume nationale autentice,  grupate in prima sala. Ele sunt completate de portretul facut Reginei Elisabeta de catre pictorul american G. P. Healy. Printre exponate se afla doua fote care au apartinut printesei Maria cat si o marama purtata de catre principesa Ileana.

Marama din borangic care a apartinut principesei Ileana si o iie traditionala, expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Detaliu de costum popular, expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

In afara de aceste doua exponate, toate celelalte piese si obiecte provin din colectia adunata in timp de Adina Nanu, la care au contribuit si prieteni, cum a fost cazul rochiei Coziei Otetelesanu, donata de nepoata acesteia, Mariuca Otetelesanu. Ce am mai aflat de la Adina a fost ca Otiliei Michail maritata Otetelesanu, i s-a spus Cozia de catre prietena ei Bucura Dumbrava, scriitoarea romana de origine ungara. Cozia, ca multe doamne din inalta societate, a purtat un costum popular cand s-a maritat pe 15 feb 1916 la manastirea de la Pestera Ialomicioara.

Intr-o vitrina din sala a treia figureaza o placa de email reprezentand pestisori in apa si cateva foi manuscrise ilustrate de Cozia in colaborare cu regina Elisabeta. Regina a sustinut-o mult in studiile ei artistice crezand in talentul Coziei si  trimitand-o ca bursiera in Franta sa studieze pianul si artele plastice – de aceea Cozia stapanea asa de bine pe langa pictura si arta emailului.
Cred ca Regina o intelegea pe Cozia de care era foarte apropiata, fiind si ea o fire artistica careia ii placea sa fie creativa care broda, picta, facea dantela si scria.

In sala a doua a fost dedicat un spatiu Reginei Maria, care a avut sase copii, dar care a facut si multa politica, pentru care avea un real talent. Evident, toate acestea ii lasau putin timp de dantele si broderii, comparat cu Regina Elisabeta. Intr-o vitrina am gasit doua pernite cu embleme regale, probabil brodate de Regina Maria in tinerete. Am descoperit emblemele impreuna cu multe altele si pe o cuvertura brodata in sala urmatoare, asezata cu grija pe o meridiana.

Mi s-a parut interesant de observat ca Regina Maria a trecut prin toate schimbarile fundamentale ale modei, de la 1900 – de la corsetele foarte strangulate pana la eliberarea totala de ele. Modificarile au fost ilustrate prin trei costume, pentru a intelege schimbarile importante aduse siluetei feminine in moda romaneasca si prelungirea la noi a tendintelor modei internationale.

Sala a treia a fost rezervata personalitatii puternice a Reginei Elisabeta, marea specialista a broderiilor si dantelelor si inspiratie principala pentru expozitia Dantelele Reginelor. Aici am gasit sculptura artistului roman Oskar Spaethe datata din 1910 (care implineste si ea 100 de ani anul acesta), si care o reprezinta pe Regina lucrand dantela si citind in acelasi timp.

Adina Nanu cand povesteste, despre costume, dantele si obiceiuri din alte vremuri. Dantelele Reginelor, Adina Nanu/ Muzeul Peles

Regina Elisabeta in viziunea sculptorului roman Oskar Spaethe (1910), Dantelele Reginelor, Muzeul Peles

Cuvertura brodata manual cu emblemele familiei regale a Romaniei, expozitia Dantelele Reginelor, Muzeul Peles

Elisabeth Pauline Ottilie Louise zu Wied s-a nascut in Germania si a devenit in 1881 prima regina a Romaniei in urma casatoriei din 1869 cu principele Carol I al Romaniei. Personalitate activa, Regina Elisabeta a sustinut dezvoltarea artelor, incurajand implicarea doamnelor de la curte in diverse proiecte, ca de exemplu strangeri de fonduri sau prin sprijinul acordat talentelor locale pentru a obtine burse de studii superioare in strainatate.

Tot Regina Elisabeta a identificat si potentialul mestesugurilor romanesti. Imbratisand cultura noii sale tari, Regina Elisabeta era des imbracata si fotografiata in costume populare, fiind un exemplu pentru doamnele de la curte intr-o perioada in care hainele traditionale inseamnau doar stilul de a se imbraca al taranilor. Cred ca dragostea ei pentru broderie si artizanat au ajutat-o mult sa se aproprie de cusaturile romanesti.

Regina Elisabeta povesteste la un moment in «The Art of Tatting» cum un preot de tara si-a incurajat enoriasele sa-si aduca lucrul de mana la biserica ca sa fie atente la slujba si sa nu adoarma. Ceea ce a fost o idee foarte buna se pare, enoriasele au fost atente la slujba preotului, acesta a fost foarte multumit si in plus din asa o initativa au rezultat o multime de dantele.

Una dintre principalele atractii ale expozitiei este scutecul din dantela frivolité brodat in 1894 de catre chiar Regina Elisabeta pentru viitorul Rege Carol al II-lea. Inramata pe perete, piesa apartine Muzeului Peles. Trimisa la Expozitia Universala de la Paris din 1900, aceasta piesa a obtinut o medalie de aur pentru finetea si rafinamentul executiei. Mi-a atras atentia inscriptia dedicata viitorului Rege, scrisa intr-o romana usor stalcita, asa cum o doica germana si-ar alinta un copil pe romaneste: “Nopte Buna, Baby”.
In jurul scutecului au fost grupate in vitrine si un porte manteau, hainute si lenjerie de copii, de la camasute de sugari din dantela pana la sosete tricotate cu motiv de dantela.

Manechinele in costume din perioada 1900 care completeaza colectia par a veni in vizita la o noua mama care ii intampina intr-un deshabillé cu un entre-deux de dantela. Un manechin intruchipand o jupaneasa din acea perioada ii asteapta pe invitati pentru a le oferi o ceasca de ceai.
Mi-a placut in mod special rochita de botez brodata pentru un baietel, care dateaza din aceeasi perioada si care este la fel de impodobita ca una pentru o fetita – asta da gender equality.

Scutecul brodat de Regina Elisabeta in 1894 pentru viitorul Rege Carol II in dantela frivolité – Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeu Peles

Ansamblu de botez pentru baietel cu rochie brodata, cca 1900, Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Diverse piese brodate, de la sorturi la invelitoare pentru landouri, Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Ultima sala a expozitiei Dantelele Reginelor de la muzeul Peles reconstituie o nunta la castel. Rochia de mireasa prezentata a slujit in 1896 la nunta bunicilor unor prieteni ai familiei Nanu, iar voalul este un minunat exemplu de extindere a dantelelor la dimensiuni foarte mari la sfarsit de secol XIX.
In asteptarea plecarii in calatoria de nunta, o autentica trusa de toaleta de calatorie e prezenta cu toate accessoriile ei, langa cutiile de palarii fara de care nici o adevarata doamna demna de acest nume nu pleaca in voiaj.

Alte manechine ale colectiei Nanu se afla raspandite in castelele Peles si Pelisor, fiecare in cadrul potrivit epocii de care apartin. Castelul Peles a fost un proiect mentinut viu mai cu seama datorita Regelui Carol 1, care a avut grija sa construiasca mereu noi camere in stiluri diferite, ceea ce ajuta la punerea perfecta in valoare a colectiei de toalete si vesminte din perioadele respective.

Am impresia ca cele doua castele se trezesc la o noua viata 100 ani mai tarziu prin expozitia Adinei Nanu, senzatie care ma face sa ma gandesc intr-un fel la povestea Frumoasei din Padurea Adormita versiune 2.0.

Reconstituirea unei rochii de mireasa de la 1900 in tesatura alba de bumbac, pentru a se putea observa croiul diverselor piese si imbinarea lor. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Capa de seara brodata. Dantelele Reginelor, Adina Nanu/ Muzeul Peles

 

Trusa de voiaj autentica, cca 1900 – expozitia Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

 

Detaliu de dantela dintr-o roche din colectia Adina Nanu. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

 

Detaliu din partea de jos al unei rochii si o pereche de pantofi de mireasa din satin de matase. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Detaliu de imbinare a dantelei cu tull de matase si satin pentru o rochie de dupa-amiaza. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

“Daca stau sa ma gandesc, sunt mai multe lucruri de sarbatorit cu ocazia asta”, imi zice Adina intre doua tururi ghidate, cand reusesc sa o conving sa ciuguleasca ceva. “Centenarul cartii The Art of Tatting a lui Kathrin L. Hoare, cei 100 de ani ai statuii Reginei Elisabeta, dar si cei 60 de ani ai mei de cariera universitara.” Cateva zile mai tarziu si cu energia care o caracterizeaza, Adina Nanu urma sa scrie despre expozitia ei de la Peles si dantelele princiare pe site-ul Romania Regala, iar articolul ei se poate citi aici.

Ma uit cu drag la ea –  sta dreapta in fata mea, pare facuta dintr-o dantela fina, veche si rara si comparatia mi se pare si mai evidenta de cand petrecem impreuna zile intregi in care vorbim doar de dantele si regine. Si recunosc, imi place sa o vad pe Adina Nanu razand.

Cand i-am citit inceputul articolului meu si paragraful in care mentionam ca ma simt cea in varsta stand langa ea, Adina  mi-a zis ca sunt prea draguta cu ea. Pentru ea, eu sunt cea extrem de vioaie, nu ea – ce puteam sa-i mai zic? Poate doar ca ma duc sa iau o cura de vitamine pana data viitoare, ca sa o las in continuare cu impresia asta buna.
Cateodata mi-as dori ca timpul sa ramana macar cateva zile in loc, sa putem rade si povesti despre toate lucrurile frumoase care ne pasioneaza pana noaptea tarziu, seara de seara, asa cum o facem in clipa asta. Pentru ca sunt rare si pretioase momentele pe care am dori sa le intindem cu toata inima ca pe o dantela, cu o suveica care sa nu se mai termine niciodata. Ca in povestile cu regine.

PS. Avand privilegiul sa ne fataim in expozitie inainte de deschiderea ei, am profitit sa facem poze cu Ana Aldred la exponatele care ne-au placut si nu am rezistat tentatiei de a ne imagina ce am alege fiecare daca am avea la dispozitie colectia Adinei si ar trebui sa facem o vizita Reginei la Peles.

Credit foto: Ana Aldred & Ioana Nicolescu, exceptie facant poza cu scutecul regelui Carol II, imprumutata de pe site-ul muzeului Peles de aici

Ioana vazuta de Ana. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

 

Ana vazut de Ioana. Dantelele Reginelor, Adina Nanu / Muzeul Peles

Pentru interviul cu Adina Nanu, vezi mai jos:

Adina Nanu și rochia pictoriței Otilia ‘Cozia’ Oteteleșanu