cover-crop

“We do not really have any choice. It is time to use our collective intelligence to redesign our way of working with nature as inspiration since it is, in itself, a perfect ‘circle economy’.”
Robert-Jan van Ogtrop, Founder of Circle Economy
Întrebând un prieten din industrie a cărui fată stiam ca dorește să lucreze în textile, îmi confirmă că după stilism și fotografie, fata s-a hotărât la 19 ani să facă studii specializate de cercetare, reciclare și inovare textilă în străinătate. « Sunt convins că ăsta este viitorul și mă bucur enorm pentru ea ».

Zero waste și economie circulară sunt cele două noțiuni cheie cu care mă întâlnesc de câte ori e vorba de noile oportunități ale industriei. Nu sunt sinonime pretențioase ale reciclării, ci sisteme funcționale complexe care pot stabiliza problemele mari de fond ale industriei, pe care nu prea vrem să le vedem.
Primele noțiuni de economie circulară au fost inventate în ani 70 însă nevoia de soluții durabile și inteligente a democratizat conceptul abia prin 2010, o dată cu înființarea lui Ellen Macarthur Foundation. Ceea ce a dus ca multe celebrități care militeaza pentru o atitudine responsabila ca Meryl Streep sau Will.i.am să se implice în popularizarea mișcării.

Explicatie simpla a economiei circulare
circularEconomy-Top9

Cradle to Cradle
Cradle-to-Cradle

Dacă nu ați auzit de Cradle to Cradle Product Innovation, un google cu numele lui Brad Pitt sigur vă ajută. Livia Firth, soția actorului Colin Firth și fondatoarea Ecoage, reușește cu brio să-și apere convingerile în cercul mic al luxului. Dacă la premiera « Discursul regelui » de la Paris în 2011 Livia a purtat o rochie făcută dintr-un costum vechi al soțului ei regândită de reginele upcyclingului Junky Styling, ea a convins cinci creatori cunoscuți si pe Natalie Massenet, Anna Wintour și British Fashion Council pentru prima ei colecție capsulă Green Carpet Challenge. Vă aduceți aminte de rochia aurie, devenita celebra, purtata de Meryl Streep la ceremonia decernarii premiilor Oscar in 2012?
In decembrie 2015 Livia a lansat premiul GCC Leaders of Change Awards pentru recunoașterea business-ului etic și sustenabil.
Economia circulară este o alternativă a economiei tradiționale liniare (produci, folosești, arunci) în care putem păstra resursele utilizate cât mai mult posibil, extragem valoarea maximă în timpul folosirii, după care recuparam și regenerăm produsele și materialele la sfârșitul fiecărei durate de viață.

Știm că poliesterul sau bumbacul pot fi recuperate pentru a fi transformate din nou în fibre. Știm că ingineri, designeri și cercetători crează produse noi plecând de la ideea zero waste prin care se caută să nu se piardă nimic, nici din materiile prime și nici din produsul final.
Ca orice idee nouă, economia circulară este și ea înconjurată de câteva mituri.
Unul ar fi lupta dintre apărătorii naturii și corporații – adică cei ce fac totul pentru prezervarea naturii contra celor care fac totul pentru profit. O părere actuală ca un dinozaur în era smartphone-ului. In modelul circular cele doua obiective sunt conectate, realizând atât câștig economic cât și păstrarea mediului natural.
Altă idee preconcepută ? Încurajarea oamenilor să refolosească sau păstreze produse este moartea vânzărilor. Greșit ! Este vorba de satisfacția clientului. Azi ni se propun produse scumpe care își dau duhul dupa câteva luni de la achiziție. Încurajarea clienților să păstreze un produs un timp îndelungat crează în schimb oportunități ca regândirea serviciilor după vânzare sau întreținerea lor, care la rândul lor crează fidelitatea și încrederea clientului.

În 2010 consumul mondial de haine era de 69,7 milioane de tone, când în 2000 cifra declarată de FAO (Food and Agriculture Organisation of the United Nations) fusese de 47,4 milioane de tone. Cu o rată de creștere estimată la 3% pe an, înseamnă cca 10 kilograme de haine/persoană în 2013 comparat cu 6,7 kilograme în 2003.
În USA, Americanii consumă pe haine și pantofi cu 71% mai mult în 2013 decât cu 15 ani în urmă, producând mai mult de 14 milioane tone de « gunoi » textil și 2,5 milioane de tone de « gunoi » electronic.
90% din materiile prime folosite în producție devin gunoi înainte ca produsul să părăsească fabrica, în timp ce 80 % din produse sunt susceptibile de a fi aruncate în primele 6 luni de « viață ». Împreună cu costurile din ce în ce mai ridicate de producție a materiilor prime versus costurile finale ale unui produs, tensiunile dintre diferitele zone geografice și riscurile supply chain, se provoacă situații dificile și întrebări fără răspunsuri. Specialiștii afirma ca economia circulara ar realiza beneficii de 1 000 de miliarde de dolari în plus pentru economia globală până în 2025 (din care 100 miliarde de dolari numai pentru Europa) și 100 000 de noi joburi pentru următorii 5 ani.
China promovează economia circulară încă din în 2013 prin înființarea CACE (China Association of Circular Economy), iar structurile europene introduc obiective de reciclare din ce în ce mai importante pentru cele 28 țări membre ale UE.
Rămâne promovarea ideii. Recent un studiu făcut în Anglia, Franța și Belgia la peste 300 de mici businessuri au arătat că aproape 50% nu auziseră de economie circulară.

ukce

Dacă consumul suedezilor, care știm cât de atenți sunt la consum, a crescut cu 40% în ultimii 15 ani, haideți să facem un exercițiu de imaginație în ceea ce ne privește pe noi. Sau o țară asiatică.
Cercetătorii Institutului Regal de Tehnologie din Stockholm au reușit să recicleze bumbacul, care reprezintă 1/3 din consumul mondial, printr-o nouă tehnologie, re:newcell. Bumbacul este estimat azi la capacitatea sa maximă de producție, cum populația mondială crescândă are nevoie de a produce înainte de toate hrană. Ceea ce înseamnă o carentă importantă și serioasă a fibrelor bazate pe celuloză în 2020 – adică peste doar patru ani !
Conceptul suedez re:newcell a fost creat în 2012, plecând de la o investiție mică pentru o nouă tehnologie de reciclare.
Inovatia constă în minimizarea risipei textile, crescând producția într-un mod prietenos naturii, economic și fără utilizarea produselor chimice.
În ce constă mai exact invenția suedeză ? Este vorba de transformarea unei bucăți de țesătură cu o componentă importantă de celuloză într-o «pulpă» reciclată, “re:newcell pulp”, folosită la producerea fibrelor tip vâscoză sau Lyocell.
Cum funcționează ? Haine vechi din bumbac (primele teste au folosit jeanși vechi) sunt reduse în bucăți. După eliminarea accesoriilor (fermoarele, nasturii), bucățile sunt transformate într-o masă lichidă adusă la nivel molecular pentru obținerea unui fir ușor de convertit.
Actualmente se lucrează la prima fabrică de reciclare prevăzută să-și deschidă porțile la începutul lui 2017. Ea va putea trata 2 000 tone/an, iar deschiderea unor fabrici similare în Marea Britanie și Germania este deja prevăzută.
Partenerii de business sunt companii textile ce vor cumpăra pentru produsele lor pulpa re:newcell în loc de cantitatile obișnuite de țesătură.
Primele produse realizate din fibre reciclate au fost prezentate doi ani mai târziu, în 2014 în Suedia arătând lumii o descoperire eficientă pentru industria textilă și un business concept ambițios care permite reciclarea tuturor țesăturilor ce conțin celuloză.

Când e vorba de inovație și tehnologie este întotdeauna vorba și de o firmă japoneză. În cazul de față, Teijin a pus la punct un sistem similar de polimerizare a poliesterului transformându-l în chipsi care devin apoi noi fibre. Procedeul reduce emisia de CO2 cu 77% comparat cu poliesterul făcut din petrol. Firma Teijin are un întreg program dedicat reciclării prin Eco Circle Fibers, creând un cerc închis de reciclare prin care obține o calitate de fibre similare fibrelor virgine, pe lângă reducerea consumului de energie. Japonezii au reușit și eliminarea coloranților și aditivilor chimici, purificând în același timp noile fibre pentru a garanta calitatea lor.
O industrie în care toate hainele noi sa fie făcute exclusiv din fibre de calitate obtinute printr-un mod de prelucrare prietenos mediului a textilelor sau hainelor deja existente nu mai este o simplă idee schițată pe un șervețel într-un bar.
Tehnologia singură nu poate aduce materia prima sau soluția, esteesentiala si prioritara sensibilizarea publicului pentru a se implica activ (din păcate și aici suntem printre repetenții Europei).
De exemplu fabricantul de jeanși Levi’s a inclus procesul de producție haine « de aruncat », idee preluată și de alti fabricanți. Industria de reciclarea țesăturilor va semăna mâine cu cea a hârtiei, unde azi majoritate hârtiei produse este din hartie refolosită.
Bineinteles, exista cei ce vor spune «businessul meu este stabil acum, de ce mi-aș bate capul ? » sau « e criză, mă concentrez pe economie și locuri de muncă, de ce să schimb ? ». Să nu uităm insa ca în mai puțin de sase ani comerțul online a explodat – ceea ce a obligat pe toată lumea să se adapteze, iar cei care s-au gândit inainte la un profit pe term scurt au plătit scump aceasta miopie strategica.

design-an-easy-tool-to-integrate-the-circular-economy-2-638

Cu economia circulară modul de a consuma se va schimba, clienții devenind utilizatorii unui serviciu și nu consumatori de materii, cum produsul va fi folosit punctual și la nevoie fără a fi proprietatea clientului. Acest sistem economic duce inevitabil la o reașezare a pieței existențe și apariția unor noi piețe și modele de comerț. Deci cu cât realizăm mai repede în ce fel se poate adapta businessul, cu atât scad șansele de a ne izbi cu capul de zid.
Noile strategii de marketing ale firmelor contra fast fashion și pro sustenabilitate nu-și mai lovesc clienții peste degete predicând etică și valori cu un « așa nu se face », ci mai degrabc stabilind legături emoționale puternice între produse și clienții lor. Cine nu dorește haine de calitate care să dureze în loc de piese programate să se autodistrugă în trei luni ? Ideea a pornit din Europa unde se experimentează « durabilitatea emoțională » sau cum faci ca obiectele cotidiene să fie funcționale și emoțional dorite ca să poată fi păstrate cât mai mult. Ceea ce creează un nou ciclu de viață a obiectelor noastre și încurajează calitatea și personalitatea mai mult decât noutatea.
Dacă obiectul s-a stricat, îl reparăm ca să-l păstrăm – un mod de a combate o risipă inutilă și costisitoare. Pare la mintea cocoșului ?
In ziua de azi consumatorii sunt foarte informați și angajați, cer colecții adaptate și actuale, nu doar în ceea ce privește designul sau culorile ci si sustenabilitatea. Comercianții trebuie sa fie încurajați de fabricanți si designeri să facă profit gândindu-se la strategii pe termen lung. Fara de care moda va rămane industria risipei.

Dialog Textil
Dialog Textil Februarie 2016 – Economia Circulara

Images courtesy Cradle to Cradle, greenallianceblog.org.uk, www.slideshare.net, www.futuristgerd.com, raconteur.net