img_8385

Recunosc, nu sunt deloc obiectivă când e vorba de Cluj. Și mai recunosc că nici Gala UAD sau echipa ei nu mă ajută foarte mult să fiu. Prima oară când am fost la evenimentul organizat de Universitatea de Artă a fost în 2013, o călătorie plăcut începută cu trenul pe care l-am rebotezat ulterior Mioritic Express. În momentul în care întrebările despre funcționarea sistemului românesc de modă mă preocupă mult, prezentarea oferită de școala din Cluj a fost un moment de reconectare cu reflexe pe care credeam că le-am lăsat frumos aranjate în Franța. Cea de-a 22-a ediție a galei de anul acesta a arătat că ce am văzut acum trei ani nu a fost o întâmplare sau un accident fericit, ci multă muncă și o dorință sinceră de a se alinia cu cerințele meseriilor de creație în modă la nivel internațional. Și nu este praf în ochii lumii sau un discurs frumos ambalat. De multe ori am auzit producători bucuroși să angajeze proaspeții absolvenți ai departamentelor de modă de la alte școli care s-au lovit de lipsa de realitate față de industrie a studenților care învățaseră doar să facă ceva frumos cand au inspirație. Costuri? Produse adaptate cerinței pieței? Colaborarea cu un producător? O lume extraterestră și înfricoșătoare plină cu balauri!

Dar la Cluj lucrurile stau diferit. O echipă caldă care vine să te primească indiferent de oră la aeroport, gala organizată di granda în spectaculoasa sală Polivalentă și un after roofparty Beau Monde pe acoperișul sălii unde am dansat pană mi-au murit condurii, cam așa sună în câteva cuvinte UAD 2016. Nu este vorba de mijloacele financiare puse la dispoziție, ci de profesionalism și implicare personală, fie că e vorba de organizarea defilării celor 16 colecții de licență si 11 colecții de Master (mai bine de 60 modele) sau de programul zilei, gândit în detaliu. Mi-a plăcut să văd implicarea brandurilor profesioniste ca MAC Cosmetics România, unul dintre partenerii principali ai Galei, sau selecția de saloane profesioniste pentru hairstyling la prezentările studenților.

img_8423

Una din principalele teme abordate și punct de plecare pentru studenții din anul III și Master a fost relația corp – haină. O idee generoasă care a pus accentul pe construcție și a permis fiecăruia să aducă o viziune personală. Haina părea să nu aibă legătură cu corpul decât în câteva puncte și structurile interne, derivate din corsaje sau evening wear, care au readus corpul în centrul atenției.

La Cluj « figurile impuse » studenților acoperă aspectele creației unei colecții, de la inspirație la diversele provocări tehnice ridicate de tipare, țesături sau trendurile pieței de consum.

Cum poate fi văzută sau definită sofisticarea la început de secol 21? Minunatul Lucian Broscățean, unul dintre coordonatorii colecțiilor de licență și master, a ales pentru studenți citatul Dianei Vreeland: The only real elegance is in the mind; if you’ve got that, the rest really comes from it. «Este important să te smulgi dintr-o zonă în care te afli, să te reinventezi, să-ți dai provocări diferite și zone estetice total altele decât cele ale tale » mi-a spus Lucian când am stat de vorbă după event.

Bine adaptate preocupărilor actuale din modă, ținutele prezentate au stăpânit atât tehnic cât și creativ direcțiile internaționale ale pieței fashion. Țesăturile, culorile și formele alese au punctat grija de a nu ajunge într-o zonă de experiment arhitectural sau decorativ ci de a propune un produs destinat clientului final. Proporțiile atent lucrate au necesitat tipare și haine refăcute de mai multe ori, ca de exemplu modelele de crop pants (să nu fie prea lungi, prea largi sau scurți) sau inserțiile de volane la mâneci, să nu arate kitsch, prost proporționat sau din 1999. Ca să caut neapărat un cusur, poate mi-ar fi plăcut să văd mai mult curaj în alegerile volumelor, gamelor cromatice și propunerilor de imprimeuri.

Un alt element pe care l-am apreciat a fost intervenția sistematică pe suprafețele textile pentru a aduce noi texturi. Studenții au îmbogățit materialele cu broderii mecanice sau pelicule din acrilic, ca de exemplu un print de buline de 3-4 cm diametru din fire textile cusute pe un impermeabil transparent din pvc. M-a surprins plăcut varietatea propunerilor de inovarea a țesăturilor care pe lângă prospețime, a adus un plus important și originalitate pieselor.

Am observat o preocupare aprofundată pentru colecții și produse menswear față de anii precedenți, de la capsule care propuneau un stil clar ca cel al lui Bogdan Druță la siluetele lui Raul Lazăr gândite pentru colecții mixte.

Last but not least, văzând finisările pieselor, am întrebat care este secretul în spatele producției, unul din punctele cele mai delicate într-un proces de creație. Dacă primul prototip este realizat în școală și munca asupra tiparelor este mare, pentru următoarele piese li se recomandă tinerilor ateliere și producători unde-și pot termina colecțiile și unde se familiarizează cu procedeele de fabricație.

Licență

Prezentările studenților de la Licență au fost mai puternice și mai personale de data aceasta decât cele ale colegilor lor de la Master, mai reținute și cuminți. Dacă un ușor aer de neo-Urzeala Tronurilor a plutit peste outfituri și interpretarea sa mai mult sau mai puțin mioritică, s-a simțit prezența unui cadru ales de profesori care a permis studenților să evolueze in direcția bună, lăsându-i totodată liberi să experimenteze.

Daniela Tămaș (Premiul special SYOSS și ClassIn) a plecat pentru micro-colecția Coraldem de la nevertebrate și mediu subacvatic pentru a prelucra diverse texturi și tonuri de albastru de denim. Tiparele au fost refăcute de două ori pentru a ajunge la rochii lungi, paltoane sau un neo-caraco din fâșii de jeans cusute ca niște volane.

Unul dintre preferații mei de anul acesta a fost Bogdan Druță (premiul Beau Monde și Perwoll). În ciuda unei colecții numite Radicalism unde e vorba de protest, intoleranță, discriminare sau violență, studentul a propus 5 siluete masculine fluide și forme curate, în griuri colorate calde sau nuanțe de maro, unde un veșmânt utilitar ca salopeta devine o propunere urbană chic. După numărul de admiratoare observate, prezic și o frumoasă clientelă feminină stilului Druță.

Smaranda Buc a reinterpretat codurile sportswear ale tenisului prin piese albe imaculate, volum oversize și mix de texturi, de la suprapuneri de mesh pentru pantaloni scurți la material matlasat pentru un bomber futurist.

Veronica Tomoș și tema ei Under Construction mi-au adus aminte de siluetele grunge, unde haine de piele rock completează rochii lungi asimetrice și printuri grafice monocrome.

 

Veronica Tomos

Veronica Tomos

 

daniela-tamas

Daniela Tamas

 

Bogdan Druta

Bogdan Druta

Raul Lazăr a plecat de la mucegai și Arghezi pentru o propunere poetică foarte reușită de womenswear și menswear unde paietele cusute pe materiale de lână, aplicații de silicon și volume generoase sugerau igrasia sau deconstrucția.

Liliana Timiș s-a jucat cu ideea de ideal feminin și unisex pentru Genderless. Piesele, toate negre, au avut structuri asimetrice unde țesături de lână opace se amestecau cu transparențe de tull sau dantelă.

Altă adeptă a temei masculin-feminin, Nicoleta Botnaru (premiul Brother Sibiu) a prelucrat costumul masculin în siluete dandy pentru capsula ei Vanity care vorbeau de atitudine și narcisism și care accesorizate cu măști aurii m-au dus cu gândul la o versiune neo-feminină de Sons of the Harpy.

Raul Lazar

Raul Lazar

 

Liliana Timis

Liliana Timis

 

Nicoleta Botnaru

Nicoleta Botnaru

 

Master

Mă așteptam la mai multă dezinvoltură și spontaneitate aici decât la colecțiile de licență, dar surprizele frumoase nu au lipsit. Poate că focusul pe un rezultat final a primat față de o joacă creativă. Aspectul tehnic, vizibil, a insemnat lucru pe tipare, prin mulaj și pânze, iar multele piese grele arătau grijă pentru interiorul hainei și felul în care aceasta a fost construită.

Pe Human behaviour al lui Bjork, Alina Lipoțchi a făcut să defileze contraste – de formă, de proporții, paiete argintii brodate în tușe pe sacouri oversize, pantaloni fluizi sau un impermeabil transparent brodat cu buline peste o haină trei sferturi.

Dacă propunerile de culori sau imprimeuri au fost în general destul de potolite și calme, Sabina Pop a împăcat cu brio tabăra iubitorilor de culori – îi acord mențiune specială pentru printuri. Cu un simț frumos al ritmului, propunerile ei sunt originale și îndrăznețe în Glimpse of Her. Feminitatea anilor 60 devine o jachetă color block din blană falsă și se poartă cu o fustă printată, rochia este lungă, albastră sau galbenă și transparentă cu accente lamé.

Alina Lipotchi

Alina Lipotchi

 

Sabina Pop

Sabina Pop

Evelin Demeter a dus cu White Ghost tema Africii și a tradițiilor într-o zonă romantic-urbană unde predomină albul și pasteluri nude, iar materialele subțiri tăiate ca dantela la laser aduceau noi suprapuneri de volume.

Ținutele lui Emese Bako (premiul Molecule F) au fost ca un pahar de șampanie rece după o zi lungă. Un jeans alb brodat cu stele argintii, un pantalon larg din satin cu o fundă exagerată în talie, bustieră galbenă cu o jachetă din pvc transparent roz cu stele aurii făcute manual și volane, Emese regândește raportul cu corpul și explorează o feminitate modernă.

Emese Bako

Emese Bako

 

Evelin Demeter

Evelin Demeter

De ce cred că studenții de la UAD au actualmente mai multe șanse decât alții să reușească cu adevărat în fashion ? Din motive simple și bine aplicate de cadrul universitar: confruntarea cu problemele reale a industriei, implicarea importantă a profesorilor care cunosc rotițele industriei și nu idealizează o meserie care cere multă muncă și transpirație. În mod firesc, rezultatele metodei #Cluj sunt vizibile : absolvenții lor reușesc să obțină internship-uri în străinătate la Erdem sau Ann Demeulemeester pentru a cita doar câteva branduri, iar absolvenții de anul trecut merg mai departe. Andreea Castrase a integrat biroul de creație H&M Stockholm, iar Ancuța Sarcă lucrează pentru brandul Ashish si a fost printre cele cinci finaliste ale prestigiosului concurs Designer for Tomorrow, sub bagheta inegalabilului Alber Elbaz.

Înainte de colecții frumoase și studenți bine pregătiți, cred că lecția principală pe care o rețin de la Cluj este exercițiul de stil și evenimentul la care a pus umărul toată lumea. În momentul în care individualismul trece des drept afirmare personală, este poate prima lecție de reținut în fashion. La Cluj se construiesc oameni care lucrează în echipă, deci chapeau bas profesorilor și coordonatorilor UAD,lui Lucian Broscatean și doamnelor Elena Basso Stănescu și Anca Pia Rusan pentru eforturile lor. Gala UAD este și rămâne unul dintre evenimentele esențiale de modă de la noi mai ales datorită oamenilor care au știut să «sfințească locul».

Foto credit: Emil Costruț

 

Cu doamna Olga Stanciu si Lucian Broscatean

Cu doamna Olga Stanciu si Lucian Broscatean