Nu știe prea bine să-și definească meseria și se află cu mulți pași înaintea industriei într-un domeniu care caută un lifting: materialele și țesăturile. Să-l numim cercetător textil, cu toate că în română sună mai degrabă a inginerie decât a creație. Poate alchimist ar suna mai just.
Numele lui Daniel Henry mi-a devenit cunoscut anul trecut la Première Vision. În zona dedicată meseriilor de artă și lux m-a atras un stand minimalist plin de țesături neobișnuite și foarte vizuale, așezate pe un paravan metalic, pe care nu te puteai împiedica să nu le atingi. Un tânăr înalt și puternic la 38 ani, în jeans și tricou, stătea retras: era Daniel.
A trebuit însă să ne reîntâlnim în februarie, când creatorul a prezentat la Paris a doua sa colaborare cu specialistul britanic Bennett Silks, ca să ne putem cunoaște mai bine. Daniel este econom în vorbe și gesturi, așezând calm și atent fiecare cuvânt, de parcă ar construi un puzzle invizibil. Experiența lui este surprinzătoare pentru un om așa de tânăr, o dovadă a faptului că succesul în zilele noastre nu are nevoie de șabloane, ci de plăcerea de a face o meserie pe care o simți.
Cu diplomă în design textil, Daniel descoperă că materiile sunt mai interesante decât o formă perfectă de veșmânt și decide să se lanseze ca “designer de materii” cu Daniel Henry Studio, un laborator de cercetare și dezvoltare și un atelier de producție de țesături. Decizia s-a dovedit înțeleaptă, studioul este o reușită în perioada în care mulți designeri și case de modă își încetează activitatea.
Căutat pentru viziunea sa inovatoare, creatorul este cunoscut pentru savoir-faire în transformarea materiilor. Daniel știe să exploateze potențialul țesăturilor prin cunoștințe tehnice tradiționale sau tehnologice. Preocuparea de a găsi soluții de concepție inovatoare și un demers artistic l-au recomandat rapid pe plan internațional în industria textilă, decorațiuni, pret-a-porter, haute couture, dar și costume. Cu doar trei angajați și un atelier de 300 de metri pătrați la Tournai în Belgia, Daniel Henry Studio concepe și realizează proiecte exclusiviste și o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro, vânzând creațiile sale cu prețuri între 35 și 150 euro/mp.
Creativitatea și experimentarea sunt două cuvinte ce-l definesc frumos pe designerul care se joacă fără răgaz cu texturile unui viitor pe care îl înțelege intuitiv. Procedee de lucru neobișnuite, caiete de sarcini complexe și mixuri îndrăznețe, de la un simplu latex, mătase la lânuri complicate sau blană falsă, nimic nu-l sperie, totul devine pretext de experimentare și redefinire a materiei.
De ce ai decis la 20 de ani să deschideți o afacere proprie în podul familei în loc să acceptați un post liniștit într-o mare companie?
Nu prea am avut de ales, prima mea angajatoare, Catherine De Vestele de la Masters of Linen, mi-a oferit un job ca freelancer, iar în 15 ani nicio companie nu
mi-a oferit o poziție de angajat. Se pare că profilul meu este cel al unui freelancer și clienții mei apreciază bogăția acestei libertăți. Am învățat din fiecare experiență și asta mă face mult mai eficient.
Cum se face că ai ales materia înaintea formei?
Mi-am început studiile în modă, am început cu forma și abia un an mai târziu mi-am dat seama că transformarea materiei mă interesa de fapt mai mult decât descoperirea formei. Așa am părăsit secția de modă a școlii pentru cea de creație textilă.
Care este domeniul de predilecție și clienții pentru care creați?
Creez cel mai mult textile pentru îmbrăcămintea premium, 90% din timp studioul meu face consultanță pentru industria textilă. De la început am lăsat clienții să vină spre noi, foarte rar am postulat noi la oferte. Întâmplarea și coincidența au făcut ca majoritatea întâlnirilor să se realizeze pe culoarele târgului parizian Première Vision. A urmat un stagiu la Liebaert în Belgia care mi-a făcut poftă să colaborez cu industria textilă. Apoi un prim contract în domeniul finisajelor murale prin reîmbrăcare haut de gamme cu societatea Flocart în Belgia. În mod firesc au venit apoi spre noi casa de tull și dantele Sophie Hallette, mai recent Bennett Silks din Anglia și TLD (Textiles de la Dunière) din Franța.
Bennett Silks este prima companie care mi-a oferit o linie semnată Daniel Henry, ceea ce înseamnă că am carte blanche, deci libertate 100% în ceea ce privește creațiile mele. Nu fac compromisuri între lucrul lor și al meu, îmi urmez și impun viziunea.
Cum anticipezi nevoile industriei înainte ca industria să-și dea seama de acest lucru?
Este o combinație de mai mulți factori: trebuie să știi să asculți diversele zone ale meseriei, atât oferta, cât și cererea. Dar mai ales să știi să ai încredere în intuiția ta și să continui să rămâi curios.
În ce fel ai ajuns să inovezi când lucrezi în cea mai mare măsură cu savoir-faire-uri tradiționale?
Dacă vorbim de domeniul meu de predilecție care este impresia în serigrafie, putem face să evolueze mai mulți parametri: în primul rând cadrul sau cilindrul – fabricanții și gravorii de cadre propun noi tehnici și tehnologii care permit realizarea imprimeurilor tridimensionale, de exemplu. Apoi cerneala: producătorii de cerneală propun la rândul lor noi materii și pigmenți.
Combinarea expertizelor este o altă soluție (de exemplu asocierea unui imprimeu cu un procedeu chimic sau o finisare mecanică), dar putem îmbina și un savoir-faire tradițional cu o tehnologie contemporană. Să revii peste țesătura ta cu o inducție sau imprimeu digital devine un lucru obișnuit pentru că se adaugă un touch și strălucire unei impresii textile multicolore și se obține o nouă profunzime. Vorbim apoi și de inovarea estetică: designul, modernitatea texturilor, a grafismului căutat, precum și a asocierilor de culori.
Branduri de lux sau industriași textili – cum reușiți să răspundeți în același timp cererii Haute Couture și nevoilor unui mare industriaș?
De obicei începem prin dezvoltarea ideilor în atelierul nostru pe baza briefingului dat de client și creăm prototipuri. Apoi putem dezvolta cantități mici produse în mod artizanal, tot în atelier la noi, pentru mărcile de lux. La final putem duce la capăt ideea și procedeul de manieră industrială pentru a putea propune crearea la o scară mai mare și la un preț mai accesibil. Se începe cu exclusivismul și elitismul cerute de haute-couture ce devin accesibile clienților industriali.
În ce stare de spirit treci de la un proiect “industrial” la o colaborare cu Sophie Hallette, Benaud Creation sau Bennett Silks?
Cei trei clienți de mai sus sunt tot industriași, am norocul să lucrez doar cu industriași care au ales să privilegieze creativitatea și calitatea volumului prin produse cu o înaltă valoare adăugată. Cu toate acestea, într-o colecție există întotdeauna un echilibru între produsele mai experimentale și cele ceva mai comerciale, vorbim aici de profit pe termen scurt și pe termen lung.
Ne imaginăm caiete de instrucții bogate și foarte tehnice pentru Sophie
Hallette – cum arată cotidianul la așa un client?
Într-adevăr, dintre toți clienții mei Sophie Hallette este întreprinderea cea mai voluminoasă, deci comunicarea între diferitele sectoare este primordială. Eu lucrez în principal cu o echipă de patru designeri care urmăresc proiectele zilnic, în timp ce din partea mea intervențiile sunt punctuale, nu cotidiene.
În momentul în care un client este absorbit de o cerere precisă a pieței, în ce măsură ajungi să-l faci să vadă mai departe pentru a-și optimiza propriul potențial?
Este surprinzător, dar foarte des am o viziune pe termen mai lung față de cea a clienților mei, pe când s-ar putea crede că designerul lucrează mai degrabă în zona efemerului, a tendinței sau a termenului scurt. Însă pe mine mă interesează cu adevărat atemporalul. Dacă piața are o cerere specială care nu face parte din preocupările noastre, cred că este prea târziu, trebuie să lucrăm mai mult în amonte pentru a “mirosi” ceea ce va avea nevoie piața mâine.
Există un domeniu cu care nu ai colaborat deja și pentru care ți-ar plăcea să vii cu propuneri?
Desigur, visez să lucrez în alte domenii decât textilul, ca de exemplu cel al veselei (farfurii și pahare) sau cristaleria. Metodele noastre de creație sunt întru totul adaptabile altor produse și piețe. În textile nu am lucrat încă cu zona covoarelor sau cu textilul tehnic (medical de exemplu), sunt domenii conexe care ar putea să ne stimuleze.
Care este viitorul țesăturilor și al texturilor din punctul tău de vedere?
Viitorul țesăturilor pentru mine are un dublu sens: de o parte evoluțiile tehnologice vor permite întotdeauna obținerea țesăturilor mai netede, mai fine, mai rezistente sau mai performante și pe de altă parte regăsirea calităților mai sensibile și emoționale, mai artizanale, liniștitoare, cu grenul mai marcat, poate chiar cu alură vintage.
Celebrezi anul acesta 15 ani de activitate cu Daniel Henry Studio – dacă ar fi să refaci totul astăzi?
Aș face totul la fel, nu aș schimba nimic. Fiecare întâlnire ne-a făcut să creștem, să evoluăm. Ne-a trebuit timp să ne găsim poziționarea în piață, mai este câteodată o luptă să o păstrăm, dar azi identitatea noastră și metodele de lucru sunt foarte apreciate de client. Am construit acest studio pas cu pas și am pornit de la mic, iar azi bazele sunt solide și suntem gata să ne dezvoltăm mai mult, întotdeauna încet, dar sigur.
Credit Foto: Daniel Henry Studio
3D print: imprimare 3D pe super Organza Amaike, Japonia (prototip daniel henry).
Coated velvet: catifea fir lung împregnat, aspect metalic (colecția bennett/daniel henry).
Wavy lace: tehnica de ajurare care metamorfozează cea mai simplă pânză – bumbac/mătase – (colecția bennett/daniel henry).
