E un an diferit, deosebit de cei dinainte, unde vegetația s-a bucurat de reducerea circulației oamenilor cât și a mașinilor. Simțim mai clar nevoia de a-i acorda atenție, de a ne conecta cu natura, ceea ce în oraș înseamnă privilegierea spațiilor verzi dar și a vegetației pe care o creștem. Sezonul vacanțelor este în toi, hai să vedem cum putem avea grijă de plante, fie vorba de cele din balcoane sau de cele din grădini, păstrând în același timp mai curat mediul în care trăim.

 

E cald, e august și școlile sunt în vacanță. Nu toată lumea pleacă la munte sau la mare prin țară – anul acesta alegem mai ușor să nu călătorim, să ne adaptăm la “new normal” și să fim responsabili față de noi și cei din jur.
În Franța și la Paris, de obicei cotropite de turiști din toată lumea în timpul verii, au rămas acum francezii.
Ne deplasăm mai puțin, mai atent, și descoperim o mulțime de activități ecologice în jurul casei, reflectând la incredibilul efect asupra naturii pe care l-a avut izolarea: plantele s-au dezvoltat generoase, au recuperat o parte din spațiile pe care le ocupau dezinvolt mașini și oameni, au revenit în orașe păsări, insecte și chiar animale, în număr mai mare decât vreodată.
Aerul a fost mai nepoluat, râurile mai limpezi, plajele mai curate, apa marii mai transparentă și plină de vegetație, iar animalele se plimbau liniștite, cum lipsa circulației oferea calm atât în zonele urbane cât și în cele rurale.

Dacă îmi place mult să am un colț verde în apartament, în perioada asta am observat cum din ce în ce mai mulți prieteni și vecini au simțit nevoia de a se înconjura de plante. Dacă deja aveau, majoritatea au cumpărat mai multe plante ca și să-și schimbe interiorul într-un spațiu unde vegetația are un loc important, indiferent dacă beneficiau sau nu de balcoane.

Am norocul să profit de un balcon măricel, decorat cu lădițe și ghivece mari și mici, în care de-a lungul anilor am adunat tot soiul de plante. Flori din toate anotimpurile, dar și câteva roșii și fasole sau ardei (care sunt cam lenți anul acesta). Îngrijirea lor în timpul izolării mi-a făcut mult bine, iar să le văd evoluția este o plăcere cu atât mai mult cu cât am avut timp să testez tot felul de rețete de îngrijire despre care doar citisem.

 

Îngrășămintehome made” pentru plante

Pe îngrășămintele chimice apar trei litere care indică precis conținutul substanțelor: N, P, K – azot, fosfor și potasiu. Azotul e necesar pentru partea verde a plantelor – tije, tulpini, frunze. Fosforul pentru flori și fructe, potasiul pentru sănătatea plantelor, imunitatea față de dăunători. Dar mai au nevoie de micronutrimente pe care îngrășământul din resturile casnice le conțin: magneziu, calciu, sulf, etc.

Așa am testat și le-am îngrijit cu un îngrășământ obținut din resturile de la bucătărie. Am mixat fin pentru 2 litri de apă: cojile de la 4 banane, 6 linguri de zaț de cafea, cojile bine uscate de la 4 ouă. Ca să se sfărâme ușor, am uscat cojile de ouă puțin în cuptor (imediat ce am scos prăjitura, cuptorul era închis dar cald, deci nu am consumat de energie). Am distribuit câte 2 polonice/ghiveci, amestecând sistematic ca să nu se așeze praful de coji de ouă și să am o compoziție omogenă. Am obținut un îngrășământ curat valorificând resturile din bucătărie și oferind plantelor elementele esențiale înfloririi, creșterii sănătoase și rodirii: potasiu, azot, fosfor în principal, dar și calciu.

Reiau, pentru 2 litri de apă, de folosit 1 x 2 luni:
– coji de la 4 banane
– 6 linguri de zaț de cafea (dacă nu aveți acasă, cel de la Starbucks este perfect și oferit gratuit)
– coji bine uscate și zdrobite de la 4 ouă

Zațul de cafea este unul dintre ingredientele mele preferate pentru “grădină”, ajută solul să devină un mediu mai acid, ceea ce e foarte important. Putrezind, zațul adaugă materie organică solului ca și cojile de banană și ajută și la îndepărtarea furnicilor, cărora nu le place. Singura problema e să nu punem zaț prea mult sau prea des, ar putea ataca rădăcinile plantelor.
Rețeta mea este de două polonice/ ghiveci mai mare, administrate 1 dată x două luni. Nu mi-a venit să cred cum au înflorit roșiile, mușcatele, dipladenia, cercelusul, ciclamele, gura leului, gladiolele dar și fasolea. Rentabilă și economică, rețeta le-a făcut foarte bine plantelor, așa nu am cumpărat produse chimice și am redus gunoiul casnic, chiar dacă pentru cele 40 de lădițe și ghivece mari am fabricat o cantitate mai mare de amestec.

Pentru cei care aveți grădină, dacă ați uitat cumva banane în fructieră sau în frigider care încep să fie stricate, îngropați-le așa întregi lângă plante care nu arată prea bine. Veți fi foarte surprinși de efect!

Dacă și voi aveți roșii și observați că florile se ofilesc în loc să rodească, înseamnă că este o lipsă de calciu în sol. Măcinați cojile de la câteva ouă și amestecați-le în pământul de la baza plantelor.

 

De la cafea, si zatul poate fi folosit pentru gradinarit.

 

Apă pentru plante 

Se poate face și o apă specială de udat plante folosind cojile de ouă: măcinați cojile de la 10 ouă, fierbeți-le într-un litru de apă și lăsați sa stea peste noapte. Apoi udați solul direct sau stropiți-l cu un flacon spray, depinde de mărimea suprafeței pe care o aveți.

O altă “rețetă” de îngrășământ este apa în care ați fiert legume, bineînțeles fără sare. Apa obținută astfel conține multe substanțe minerale și nutrimente necesare dezvoltării unor plante sănătoase, iar gerbera și ficusul o adoră – eu am testat cu apa rămasă de la fiertul cartofilor sau fasole uscată.

Remediul “verde” contra insectelor, mai ales țânțarilor

Nu scăpăm ușor de țânțari și muște în perioada asta. Clima, tot mai caldă din păcate, permite proliferarea lor în Europa, deci să nu panicăm. Desigur, specialiștii ne “încurajează” spunând că din cele 1 500 specii de țânțari numai 200 înțeapă și dintre aceștia numai femelele, care au nevoie de sânge. Iar din cele 200 de specii “mușcătoare”, nu toate înțeapă umanii. Foarte frumos și bine, dar eu nu pot dormi cu un singur țânțar în dormitor, chiar dacă am învățat din vacanțele în Deltă cât de eficient este un polog din bumbac și am unul suspendat vara deasupra patului.

Produsele chimice împotriva țânțarilor sunt pe bază de diethil toluamidă, o substanță care poate da reacții cutanate și poate fi dăunătoare fiind spray, atât pentru piele cât și pentru căile respiratorii. E vorba de o moleculă agresivă, pe undeva asemănătoare cu pesticidele, nu e doar un inofensiv repulsiv pentru insecte. Substanța e toxică și pentru sistemul nervos, reduce acetilcholinesterază, o enzimă indispensabilă pentru comunicarea între celulele nervoase. De aceea unele produse menționează pe ambalaj să nu fie utilizate de copii și femei însărcinate, ceea ce spune multe.

Dacă mi-am dat seama că mușcatele și menta sunt eficiente și gonesc insectele din casă, prefer să mă frec pe piele direct cu citronelă sau cu câteva frunze de mentă. Am mușcate odorifere pe balcon, una care miroase a trandafir și una care miroase a lămâie, iar frunzele ambelor sunt utile împotriva înțepăturilor de insecte. Sau folosesc diverse uleiuri esențiale contra lor.

Ulei “de casă” contra țânțarilor

10 ml ulei vegetal
3 picături ulei esențial de citronelă
2 picături ulei esențial de mușcată
1 picătură ulei essentiel de mentă

Am testat și un ulei “de casă”, de utilizat doar seara cum poate reacționa ziua pe piele în contact cu soarele. L-am compus din 10 ml ulei vegetal (indiferent dacă de măsline, de floarea soarelui sau de colza) parfumat cu plantele cele mai repulsive pentru țânțari: 3 picături de ulei esențial de citronelă, 2 picături de ulei esențial de mușcată, 1 picatura de ulei esențial de mentă. Ieftin, sănătos și eficace, l-am folosit și împotriva țânțarilor deosebit de agresivi din Antilele Franceze, din Guadelupa și Martinica. Acolo am descoperit și un leac local – băile în apele minerale sulfuroase, la poalele vulcanilor. Localnicii veneau cu bidoane să ia apa ca să-și spele copiii și să-i ferească de țânțari. Dar e drept că, din cauza sulfului, nu mirosea la fel de bine ca mixtura mea de uleiuri.

 

Brățări textile & uleiuri esențiale

Cum e la modă să purtăm multe brățări textile la mâini, le putem stropi cu câteva picături dintr-o soluție de 10 cl ulei în care am diluat 5 picături de esență de eucalipt citronat. Ne vom putea apăra de insecte dacă ieșim seara cu prietenii sau în excursii, la sport în exterior și plimbări prin natură. Se pot adăuga și câteva picături de tea tree oil (un produs care îmi place mult), levănțică, mentă, mușețel, pelin și lămâie. Anul acesta ca și anul trecut, am reușit să pregătesc uleiul din timp, punând la macerat câte o lingură cu vârf din fiecare plantă în ulei vegetal timp de o lună – de fapt îl pregătesc din primăvară, de cum înflorește mușețelul. Miroase foarte bine și e util, fără să dea reacții alergice cutanate sau respiratorii.

Portocale și cuișoare – nu doar de Crăciun

Ca să evit să intre țânțarii în casă, mai folosesc un remediu destul de clasic – înfig cuișoare  în câteva portocale și le pun în fiecare încăpere. Folosesc cel puțin 10 cuișoare / portocală, așa le și decorez.

Tot ca repulsiv se poate folosi o infuzie făcută din cantitatea de apă a unui pahar (200 ml) în care ați fiert și ați lăsat să stea 24 ore  vreo 30 de cuișoare. Infuzia poate fi amestecată cu șampon de bebeluș sau pusă pe un tampon de vată cu care vă dați pielea expusă acestor mici vampiri. Pentru aceeași utilizare, este eficientă și e o infuzie din 250 gr mușețel puse la fiert în cantitatea a  2 pahare de apă și lăsate să stea o zi. Mai puteți încerca și foi de mentă zdrobite și lăsate peste noapte în 1 pahar cu apă, sau frunze de mușcată sau de busuioc.

Plantele sus menționate, ținute în ghiveci și puse în încăperi, vor evita intrarea în locuință a insectelor care înțeapă,  țânțari cât și viespi. Împreună cu purecii, păduchii, insectele parazite pot fi alungate rapid cu câțiva căței de usturoi zdrobiți. Dar atât în casă sau pe piele, ați mirosi mai puțin chic decât cu plantele menționate mai sus, chiar dacă sunteți mari iubitori de usturoi.

Și un ultim sfat împotriva țânțarilor – nu lăsați vase cu apă stagnantă în casă sau în jurul casei, dacă aveți animale schimbați apa zilnic. Căutați să goliți mereu farfuriile de sub ghivecele cu flori și stropitoarea. Nu pare important, dar este un gest simplu de repetat și deosebit de eficient, deoarece țânțarii se folosesc de apele stătătoare ca să se înmulțească.

 

Portocale decorate cu cuisoare, foto Stay & Roam

Răcoare în stil tradițional și cum putem ocroti mediul

După o lună de iulie fierbinte, perioada caldă continuă și cu toții dorim să găsim soluția ideală pentru o atmosfera cât mai agreabilă în casă. De multe ori confortul imediat oferit de aerul condiționat ne face să uităm de metode mai vechi și mai prietenoase pentru mediu. Cea mai veche tradiție și cea folosită de părinți și bunici ne învăța să închidem geamurile la temperaturile cele mai ridicate ale zilei și să aerisim casa seara târziu sau foarte devreme dimineața.

Eu nu mă împac bine cu aerul condiționat, încerc să-l evit. Ca să scap de căldură folosesc draperii albe, speciale pentru vară, iar rezultatul e dovedit – albul respinge razele de soare. Aerisesc noaptea când temperaturile scad și fac curent, lăsând geamurile deschise.

O soluție ieftină și foarte eficientă este utilizarea unei pânze umede, a cărei parte inferioară se află într-un lighean cu apă, și care e fluturată de un ventilator. Temperatura încăperii scade rapid și este și o soluție mai economică și ecologică decât climatizarea, iar consumul de electricitate e de 20 de ori redus / oră față de o instalație de aer condiționat.

Din păcate, si poate nu la îndemână oricui, o altă propunere este cea vegetală – plantele cu frunze mari, ca ficusul, absorb căldura din încăperi și sunt soiuri care se simt foarte bine în interior. Dacă totuși găsiți că aerul condiționat este cea mai potrivită soluție, aveți grijă de efectele secundare asupra sănătății cât și să aveți un aparat cu eticheta de energie clasa A+++. Și oricât de plăcut e la răcoare, ideal e să nu coborâm temperatura sub 25°C și să nu menținem o diferență prea mare față de temperatura exterioară, de exemplu de la simplu la dublu.

Să nu uităm că aceste aparate, ca și altele, pe lângă un consum important de energie, poluează natura. Nu e momentul să vorbim acum de efectele de seră, dar setarea termostatelor din locuințele noastre ceva mai sus vara și ceva mai jos iarna aduce beneficii sănătății noastre, de care poate suntem mai conștienți acum, și în același timp ajută mediul înconjurător.

 

Foto credit: Unsplashed, Stay & Roam