Nu încearcă doar să prezică viitorul, cum fac numeroși marketeri, ci dorește să îl creeze. Lux, ecommerce, strategie, inovație tehnologică sau sustenabilitate, am stat de vorbă cu Marinela Neacșu, unul dintre cei mai buni specialiști în marketing și retail de la noi, despre ce înseamnă să navigheze între idei și concepte și cum se anticipează și se aplică direcția din care bate vântul.
Pe Marinela Neacșu am cunoscut-o pe când lucra în marketing în domeniul bijuteriilor și ceasurilor de lux, iar apoi am colaborat împreună pe diferite proiecte creative de luxury sau high end. Pentru ea, tehnologia este parte firească din viața ei (trebuie să vezi câte rezolva doar din smartphone ca să înțelegi un pic). Așa încât nu m-a surprins să o regăsesc într-una din cele mai inovante structuri de ecommerce de la noi ale unui important retailer european, epantofi.com, care a deschis în decembrie 2022 porțile primului magazin concept din România unde niciun produs nu este expus dar se poate comanda digital.
Cu Marinela Neacșu am avut și una dintre cele mai plăcute și naturale colaborări profesionale din România, ea fiind un profesionist serios dublat de o bună intuiție și o cunoaștere aprofundată a domeniului luxului. Multă curiozitate, deschidere și cu dorința continuă de a învăța de fiecare dată lucruri noi, Marinela știe să aprecieze micile detaliile care fac lucrurile mari, ca de exemplu ce înseamnă un adevărat obiect de lux și nu doar cum se vinde un produs oribil de scump.
Marinela știe să asculte, răspunde cu umor și îți dă senzația, prin felul ei calm și un ton jucăuș, că are tot timpul la dispoziție pentru tine, în timp ce face lucrurile așa cum le simte, că este vorba de un interviu, de a schimba paradigma într-un business sau de a fi atentă la a crea principii sănătoase de viață cu și pentru fiica ei. Într-o lume unde ai luxul să fii orice ți-ai dori, să alegi să fii autentic este rar și poate de aceea cu atât mai prețios.Pentru mine, Marinela este și rămâne una dintre persoanele din industrie pe care trebuie să știi să le urmărești – după rândurile de mai jos cred că veți fi mai mult decât de acord cu mine.
Marinela Neacșu: “Sunt un specialist obsedat de a se pune în pantofii clientului pentru a-l cunoaște cât mai bine”. Foto Oltin Dogaru
Ne-am cunoscut pe când lucrai în domeniul bijuteriilor și ceasurilor de lux iar acum colaborezi cu una dintre cele mai inovante modele de e-commerce de modă și accesorii. Cum te-ai prezenta celor care nu te știu?
Părinții mei m-au îndemnat să învăț bine « ca să am salariu mare ». Eu m-am gândit că voi reuși să fac asta fiind economist și astrele s-au aliniat să urmez calea marketingului, pe care l-am învățat și în teorie și în practică timp de 20 de ani. Am avut norocul să îmi dau seama repede că organizarea de evenimente și colaborarea cu influencerii nu este tot ce poți folosi ca rețeta universală pentru orice brand din orice domeniu, așteptând rezultate spectaculoase, și atunci m-am format ca strategist generalist, urmând numeroase cursuri și certificări. Mi-am vândut ideile de marketing intrând pe fereastră când am fost dată afară pe ușă și am reușit să îmi formez propria-mi rețeta de comunicare a brandurilor internaționale pe piața locală. Departe de a fi revoluționară, este una de bun simț care respectă regulile de marketing ‘matematic’: cercetare, strategie, tactici, plan, optimizare și de la capăt de unde trebuie.
Am lucrat în domenii frumoase: produse de beauty, bijuterii, ceasuri, home decor și acum pantofi, haine și accesorii. Am cochetat și cu serviciile de sănătate, însă am realizat rapid ca orice formă de a-ți impune să promovezi ceva căruia nu îi poți spune un « Hell, yes ! », este doar un job stresant. Sunt un specialist obsedat de a se pune în pantofii clientului pentru a-l cunoaște cât mai bine și am folosit asta în a crea procese de funcționare inter și intra-departamentale în toate echipele de marketing pe care le-am format, fie ele mici sau mari, astfel încât să funcționeze perfect și fără mine. Am fost și one-(wo)man-show dar m-am vindecat pe măsură am realizat că rezultatele cele mai bune pot fi obținute în interdependență (Stephen Covey explică asta foarte bine în minunăția de carte « The 7 habits of highly effective people »).
Cred cu tărie în construcția proiectelor durabile și sănătoase, atât pentru business, cât și pentru oameni și tot ceea ce ne înconjoară. Sunt « susținătorul » (INFJ-T) într-o continuă formare și căutare a perfecțiunii, centrat pe principii, în egală măsură intuitiv și realist, un organizator precaut și consolidator al relațiilor pe termen lung.
Până la urmă, cât de eficient poate fi să explici încă după ani de zile de ce produsul nu face și cartofi prăjiți pentru prețul acela sau ce motive să aibă un client să îl achiziționeze dacă abia se zărește logoul.
Hermès, Baccarat, Rosenthal, Chaumet, Baume et Mercier sau Chopard sunt câteva dintre brandurile cu care ai lucrat – care au fost lucrurile importante pe care le-ai învățat despre lux și în special despre luxul Made in France ?
Luxul trebuie înțeles, acceptat și purtat natural. Orice altă formă de a interacționa cu el se transformă în bâlci. Dincolo de percepția generală că prețul este singurul indicator al unui produs de lux, am învățat că în egală măsură sunt importante: conceptele, istoria și manufactura (de la materiile prime, la fluxul de producție și finisaje). Luxul nu poate exista doar în procesul de comunicare, doar în designul de produs sau doar în strategia de pricing, la fel cum nu poate supraviețui doar în produs. Dacă prima linie de vânzători nu și-a integrat corect și complet cunoștințele, procesul de vânzare și astfel, comunicarea de brand, este sortită eșecului. De aceea, în domeniul retailului de lux, companiile cheltuiesc bugete considerabile pentru trainingul ambasadorilor lui pentru cunoașterea perfectă a produselor, tehnici de abordare a clienților, de vânzări și asistență post-vânzare.
Percepția brandurilor « made in France » este una care servește ca avantaj pentru campaniile de branding pentru că este locul în care a luat naștere luxul. Acolo am simțit că nu este nimic nu este forțat, distorsionat sau fals și comunicarea brandurilor franceze a fost deopotrivă clară și specifică în ceea ce privește forma mesajelor și selecția de canale print/digitale. Ai enumerat câteva nume europene, însă nu trebuie să uităm de brandurile de lux care au fost create pe alte continente, cum ar fi Grand Seiko, ce oferă ceasuri realizate de maeștri artizani japonezi folosind mecanisme proprii și materiale de cea mai înaltă calitate. Este o altă cultură a produsului, dar și a modului de a face business, sunt multe practici pe care le-am putea împrumuta de la japonezi în favoarea respectului pentru oameni, brand și chiar istorie.
Ești una dintre persoane cu care am avut plăcerea să colaborez pe proiecte luxury și puținele dintre ele cu care am avut aceeași percepție asupra obiectelor de lux și felului de a comunica despre ele. Care sunt clișeele de care ne lovim când vorbim de lux la noi și care ar fi cele mai frecvente greșeli care se fac la noi când este vorba de business ?
Cred că România încă nu a ajuns la o maturitate în ceea ce privește înțelegerea și « portul » luxului, mă refer ca linii generale și directoare pentru un business. Cadrul de referință (benchmarkul) fiind atât de neclar, tindem să considerăm anumite branduri ca fiind de lux, cele care sunt în cel mai bun caz mainstream. Avem o percepție destul distorsionată despre mărimea și vizibilitatea logo-ului, la fel cum folosim luxul nepermis de mult când vrem doar să obținem validare și statut încât riscăm să intrăm în zona ridicolului.
Ca business, cred că este mai sănătos pe termen lung să comunici segmentului corect de clienți, să alegi ambasadori de calitate (nu pentru cantitate) pentru asocierea de imagine și să rămâi fidel valorilor brandului – chiar dacă există tentația « adaptării » la piața locală. Până la urmă, cât de eficient poate fi să explici încă după ani de zile de ce produsul nu face și cartofi prăjiți pentru prețul acela sau ce motive să aibă un client să îl achiziționeze dacă abia se zărește logoul.
Marinela Neacșu: “Pentru un business de lux nu este o sarcina ușoară, aceea de a deveni sustenabil, însă oportunitățile sunt tangibile. Conform studiilor Nielsen, clienții sunt de 3 ori mai dispuși să achiziționeze un produs dacă în realizarea lui au fost angrenate mecanisme menite să susțină o producție sustenabilă.” Foto Oltin Dogaru
Ne-am apropiat când ai fost invitată prima oară la cursele hipice de la Ascot și mi-ai cerut ajutorul legat de codurile britanice vestimentare stricte impuse de eveniment. Nu te-am întrebat atunci, dar o fac acum – cu un pic de distanță, cum vezi și poti defini experiența acum? Ce-ai face dacă te-ai reîntoarce?
Sunt recunoscătoare pentru oportunitatea pe care am avut-o de a merge la Ascot și va rămâne o experiență unică și atât de diferită față de ceea ce văzusem până atunci. Mi s-a părut o provocare atât de mare respectarea unui cod vestimentar strict, încât am preferat să las alegerea ținutei pe mâna ta specialistă. 🙂 Lounge-ul în care am fost atunci invitați se afla foarte aproape de tribuna oficială unde Regina Elisabeta a venit însoțită de Prințul Charles, William și Kate Middleton. De curiozitate, am plecat într-o vizită către celelalte zone de acces la cursă și în nici câțiva pași, ținuta mea a primit câteva complimente sincere. M-am simțit bucuroasă și mândră că un stilist român a ales o ținută creată în totalitate de designeri români (rochie de la Lucia Roșca, o pereche de pantofi de la Ana Pârvan și o pălărie superbă de la Fandacsia) pentru a bifa cu succes o ținută potrivită pentru un eveniment atât de important. Dacă m-aș reîntoarce, în primul rând te-aș întreba iarăși ce sugestii ai 🙂 în plus, aș face mult mai multe poze.
Țin bine minte cum mă bucurasem să văd in România linia de bijuterii sustenabile de la Chopard. Cât de important este pentru un brand de lux să fie cu adevărat sustenabil ? Sunt două cuvinte care se contrazic ?
Sustenabilitatea a devenit deja un diferențiator cheie în business și în domeniul luxului. Produsele trebuie să se adapteze așteptărilor clienților, iar acestea nu mai sunt adresate doar Generației X. Comportamentul de consum este din ce în ce mai dictat de Millennials și Generația Z, cu așteptări clare din partea brandurilor pentru inițiativele în direcția sustenabilității demonstrate, nu doar declarate. Pentru un business de lux nu este o sarcina ușoară, aceea de a deveni sustenabil, însă oportunitățile sunt tangibile. Conform studiilor Nielsen, clienții sunt de 3 ori mai dispuși să achiziționeze un produs dacă în realizarea lui au fost angrenate mecanisme menite să susțină o producție sustenabilă. Ce este important este să înțelegem că schimbările nu au loc peste noapte, iar cele mai importante sunt cele care încep cu noi. Dacă înțelegem că orice mică acțiune îndreptată spre binele planetei contează și facem ceva cu adevărat in sensul ăsta, putem să contribuim la o lume mai bună, la propriu.
Luxul trebuie înțeles, acceptat și purtat natural. Orice altă formă de a interacționa cu el se transformă în bâlci.
Marinela Neacșu
Sustenabilitate este un cuvânt inconturnabil când vorbim de business, de stil de viață sau produse. Dacă vorbim de importanța ei, cât de corect crezi că sunt înțelese astăzi sustenabilitatea și green washing-ul de către branduri cât și de clienți ?
Cred că brandurile au destule date pentru alege conștient dacă vor urma o strategie pe termen lung prin sustenabilitate sau o creștere bruscă și « goală » a veniturilor prin green washing. Noile generații de consumatorisunt, din fericire, din ce în ce mai atente la dovezile acțiunilor pe care le business-urile le inițiază. Și, la fel ca în cazul logourilor mărite artificial, oamenii sunt cu atât mai reticenți cu cât mesajele verzi sunt susținute cu campanii costisitoare pentru care se produc sute de kilograme de bannere și autocolante (ironic, nu ?) și cu cât procentele de waste sunt ‘strigate’ că se apropie de zero.
Mi-aș dori că autoritățile să inițieze campanii de informare în masă în ceea ce privește acest concept, la fel cum le comunică pe cele legate de importanța hidratării și a sportului. Ok, urmăm indicațiile dar bem apă din tone de sticle de plastic și alergăm prin parcuri în orașe super poluate, nu cumva facem lucrurile un pic invers?
Fără a intra în polemici despre interese globale și teorii ale conspirației, cred că este momentul să forțăm un pic lucrurile pentru a nu fi prea târziu. Și putem începe să facem asta cu noi, cu orice acțiune cât de mică. Eu am început să sortez materialele în primul rând pentru a-i da un exemplu fiicei mele. Nu am nicio problemă în a le încărca săptămânal în mașină pentru a le lăsa în locuri special amenajate pe care le găsesc în drumurile mele (chiar dacă deseori se întâmplă să merg înspre o întâlnire, toată gătită prună și cu tocuri de 8 cm; este o priveliște superbă să mă vezi cum parchez, îmi descarc tacticoasă portbagajul și mă descotorosesc de peturi și plastice cu conștiința împăcată).
In my defense, sunt în plină campanie de a-mi convinge Comitetul de Locatari că ne trebuie un sistem mai ușor de sortare a deșeurilor (aproape de casă), însă abia de luna trecută îmi pot plăti întreținerea prin transfer bancar, așa că… știu că va mai dura.
“Noile generații de consumatorisunt, din fericire, din ce în ce mai atente la dovezile acțiunilor pe care le business-urile le inițiază.” Cercei si colier “Green Carpet” Chopard, colecția sustenabilă. Foto Oltin Dogaru
Ești o fire curioasă, pasionată de tehnologie și reușești să fii la curent cu ultimele găselnițe cărora le găsești ușor aplicație, poate de aceea în mod firesc ai ajuns la e-commerce. Având o experiență solidă în retail și magazine fizice, cum găsești că se dezvoltă retailul și care vor fi direcțiile pe care le va lua? Cât de importantă devine AI ?
Este preconizată o creștere de 4 ori a veniturilor generate de folosirea inteligenței artificiale ca tehnologie pentru sectorul de retail în următorii 5 ani. AI poate oferi suport pentru operațiunile din retail optimizând procesele și crescând profiturile. Principalele îngrijorări sunt că forța de muncă va fi înlocuită, însă mai degrabă AI va schimbă rolul acesteia, și nu o va elimina. În plus, va permite business-urilor să ia decizii « inteligente » în materie de reaprovizionare, minimizând rupturile de stoc și maximizand vânzările. MODIVO, de exemplu, este un concept care a integrat în premieră pentru piața din România și nu numai, tehnologia în fluxul logistic de aprovizionare, livrare și vânzare pentru a oferi clienților acces la o sortimentație mai mare de produse în magazinele fizice, cât și pentru livrare online (micșorând în același timp și amprenta de carbon asupra mediului).
După vizita mea la primul magazin epantofi.ro unde am experimentat ce înseamnă un magazin high tech unde produsele nu sunt expuse, m-am gândit oare cum te-ai simțit prima dată când ai ajuns într-un magazin Modivo / epantofi și ce te-a surprins cel mai mult ?
Știam că nu voi găsi produsele expuse, însă lucrul asta nu m-a împiedicat să nu fiu cel puțin suprinsă. În afară de ecranele digitale informative din magazin, nimic nu arăta ca un magazin tradițional de pantofi din România și conceptul urma să se deschidă și la noi în nici 6 luni. Recunosc că dialogul meu interior a început cu un «Aoleu!». Apoi, m-am uitat atentă nu numai la numărul mare de clienți din magazin care probau pantofi (raportat la traficul destul de redus din mall), dar și la cât de mulțumiți păreau că pot proba oricâte perechi dintr-o ofertă mare, că nu se înghesuie să probeze pantofi pe un scaun cu greu de găsit printre rafturi și că își pot lua oricât de mult timp pentru a alege o pereche potrivită. Evident, timpul de așteptare de la plasarea cererii in magazin până când un asistent de vânzări a adus cutia a fost incredibil de scurt, mai mult, a știut exact unde să mă găsească.
E clar că pandemia a accelerat schimbările modelului clasic de retail și a regândit în profunzime noțiunea de customer experience, segment în care excelează brandurile de lux. Care sunt lucrurile bune preluate de ecommerce-uri mass market pentru a schimba experiența clienților și lucrurile mai puțin bune?
Practicile împrumutate de la alte modele trebuie să treacă printr-un proces de adaptare care să aibă la bază tot grija pentru client. Luxul a servit ca model pentru mass market cu prioritate în personalizarea experienței de vânzări, iar magazinele mass market au putut oferi o interacțiune adaptată preferințelor clienților lor prin colectarea de date și utilizarea tehnologiei pentru a oferi recomandări de produse. Showroom-urile digitale, aplicațiile mobile și instrumentele de realitate virtuală sunt acum accesibile și în modele de retail care nu sunt de lux. Percepția generală despre faptul că un produs cu un preț exorbitant este automat de lux a permis ecommerce-ului mass market să profite, să crească artificial prețurile și să poziționeze unele branduri într-un benchmark nepotrivit. Totuși, lipsa unui contact personal și experienței exclusiviste specifică unui brand de lux sunt două dintre multele practici care nu vor putea fi copiate asemenea într-un alt model decat unul de lux.
Foto Oltin Dogaru
Cum vezi schimbându-se modelul de ecommerce în câțiva ani ? La cât de repede evoluează technologia dar și cerințele consumatorilor, cum crezi că va arăta retailul de aici în 5 sau 10 ani ?
Abordarea ominichannel va deveni o prioritate, un « must have » pentru ca businessurile să supraviețuiască. Dar nu orice fel de omnichannel, ci modelul creionat specific după nevoile consumatorilor. Dar mai cred că tehnologia nu va putea înlocui niciodată complet interacțiunea umană; dacă ar fi să privim lucrurile într-un mod utopic, este foarte posibil ca prezența fizică a asistenților de vânzări să devină în viitor un asset oferit exclusiv de magazinele de lux (dacă tot tehnologia va fi cea care va confirma că este neprofitabil să ai cheltuieli fixe cu personalul). Serviciile vor fi și mai personalizate și bătălia între branduri se va purta în mod special pentru fidelizarea clienților, întrucât achiziționarea celor noi va fi din ce în ce mai costisitoare și mai dificilă.
Ca om de marketing cum găsești că se schimbă cerințele domeniului și către ce ne îndreptăm ? Un model de ecommerce ca Modivo / epantofi este o companie de tehnologie sau una de marketing?
Clienții vor să le fie satisfăcute nevoile cât mai repede, complet și discret. Să fie în control la fiecare etapă și să poată manevra procesul printr-un click simplu. Toate feature-urile trebuie să meargă perfect și orice obstacol are ca efect imediat pierderea lor în detrimentul concurenței. E-commerce-ul cred că va deveni din ce în ce mai complex, zilele în care deschideai un magazin online și începeai să vinzi imediat sunt de mult apuse. Însă în marketing, procesele vor rămâne la fel de simple: îți faci un research basic al pieței, creionezi customer persona, stabilești tone-of-voice-ul și documentezi detaliat un customer journey. Abia apoi pornești în căutarea soluțiilor mai mult sau mai puțîn tehnice, bineînțeles, în funcție de resurse și capacități. Modivo/epantofi.ro asta a făcut, a identificat acele pain-points din călătoria clientului de la intrarea in magazin (online și fizic) până la achiziție și a venit cu soluții inovatoare pentru a oferi o experiență de shopping unică și prietenoasă. Tehnologia a fost cea care a permis aplicarea soluțiilor de îmbunătățire a procesului de vânzare, de aceea este un fashion tech.
La ce este esențial să se gândească un bun marketer în 2023 ? Dacă ai putea propune o schimbare majoră sau o direcție în care crezi foarte mult pentru un business în 2024, care ar fi aceea și de ce ?
Un bun marketer în 2023 ar trebui să se gândească la 2024 și chiar mai departe 🙂 Există deja rapoarte de piață care concluzionează că 43% din consumatorii generației Z cu vârstă cuprinsă între 16 și 25 de ani spun că este important pentru ei să ajute mediul înconjurător, la fel cum este de important scăderea consumului de produse de care nu au neapărată nevoie sau alegerea celor care sunt sustenabile. În acest context, cred că orice business ar trebui să fie responsabil pentru reducerea amprentei de carbon nu doar din perspectiva încercării de a obține simpatia și banii clienților, dar pentru că devine din ce în ce mai periculos să amânăm acest moment. Eu nu aș propune, ci aș impune tuturor producătorilor să contribuie în mod real la un viitor sănătos pentru noi și copiii noștri.
Poți să-mi spui te rog care au fost dificultățile cu care te-ai confruntat pe piața locală legate de deschiderea unui model foarte atipic de shopping?
Conceptul epantofi.ro/MODIVO este unul inovator și am fost pregătiți să comunicăm deschis și clar beneficiile unei experiențe noi de shopping clienților noștri. Din fericire, suntem una din țările Est-Europene cu acces foarte rapid la internet, ceea ce ne-a format o deprindere de a accepta mai ușor folosirea tehnologiei, chiar și în modelul tradițional de retail care părea imposibil de schimbat. Notoritetatea brandului a fost clar un avantaj pe care am mizat pentru a ne aduce clienții din online și în magazin, însă segmentul de clienții care își făceau cumpărături pentru pantofi exclusiv offline a fost puțîn mai greu de convins. Odată ce au realizat care sunt beneficiile unei astfel de experiențe și au încercat și scannerele 3D de picior Esize.me pentru găsirea mărimii perfecte de pantofi, au decis nu numai să revină in magazin, dar să folosească și serviciul «rezervă și colectează» pentru o experiență completă de shopping.
Cu cât tehnologia devine mai inteligentă și prezentă în retail, cu atât nevoia de a aduce emoție consumatorului devine mai mare. Chanel propune vizite tematice în grădini special construite pentru a prezenta o gamă de produse cosmetice foarte tehnice sau workshopuri florale pentru clienți în mari magazine pentru a-i conecta cu natura. Cât de important este să nu uităm că moda are nevoie de natură ?
Tot ce ne înconjoară provine dintr-o resursă naturală și trebuie să protejăm această sursă de inspirație și de materie primă. Conexiunea cu natura nu numai că poate adăuga o valoare semnificativă experienței de cumpărare pentru clienți, însă companiile o pot folosi pentru a aduce acea autenticitate de care au nevoie pentru a se diferenția pe piață. În plus, își pot construi o reputație solidă în rândul consumatorilor preocupați de sustenabilitate, așa cum a făcut-o brandul de îmbrăcăminte Patagonia, care a lansat inițiative precum programul « Worn Wear » prin care încurajează clienții să-și repare sau să-și recicleze hainele, sau campania «Don’t buy this jacket» prin care a încurajat clienții să cumpere mai puțîn și să se concentreze pe produse de calitate și durabile. Retailul trebuie să înțeleagă că aceasta este realitatea, nu doar un trend, și să găsească soluții rapide pentru a se adapta și a-și asigura profitabilitatea.
În cele din urmă și natura are nevoie de modă, tocmai ea este una dintre cele mai mari forțe care poate acționa pozitiv în promovarea valorilor sustenabile și ecologice.
Foto Oltin Dogaru
În Franța, Olanda sau Statele Unite noțiunea de designer-farmer, designeri care își fabrică singuri materiile prime și țesăturile este din ce în ce mai populară, iar studenții de la universitățile de modă fac practici pe câmp pentru a înțelege sustenabilitatea și legătura dintre agricultură și modă. Cu amintirea practicilor comuniste, cât de greu crezi că va fi de privit cu ochi noi un astfel de concept la noi ?
Îți recunosc că îmi surâde foarte tare ideea de a fi un marketer care să promoveze în premieră pentru România astfel de inițiative ca cele pe care le-ai menționat. Cred că ar trebui să încetăm să mai « dăm vina » pe practicile comuniste. Nu vreau să fac acum un calcul cât a trecut de la căderea regimului pentru că îmi dau seama cât de repede au trecut anii și pentru mine 🙂 și sunt mulți. Dar știu că lucrurile deja au început să se schimbe și aici. Fermierii noștri fac acum agricultură inteligentă, chiar dacă încă se mai luptă cu un sistem învechit al statului care încă le pune piedici în loc să îi ajute. Generația de designeri de modă sunt mai inspirați și deschiși practicilor din vest, și din fericire avem și noi deja branduri autohtone, cum este Mădălina Andronic, care utilizează materiale ecologice și sustenabile, cum ar fi bumbacul organic sau inul în producția de haine.
Farfetch propune o selecție de produse second-hand, iar aeroportul din Helsinki a deschis primul magazin de produse pre-owned din lume. În timp ce Chloé testează un ID digital pentru produsele sale care să conțină informații despre componentele eco ale fiecărui produs pentru a permite un resale facil prin alt ecommerce, Vestiare Collective. Cât de important crezi că este, pentru industria modei și ecommerce, să propună produse second hand și de ce nu se face încă la noi ?
Tendințele reprezintă întotdeauna oportunități. O secțiune pre-owned în oferta unui magazin fashion este o modalitate de a atrage un segment de public nou și să contribuie în același timp la reducerea amprentei de carbon. În România, deși este evidentă o creștere a interesului pentru produsele pre-owned, această practică nu este încă răspândită, lucru ce poate fi atribuit unui cumul de factori cum ar fi: cultura consumului, nivelul de conștientizare și educație a publicului dar și disponibilitatea unor astfel de produse pe piața locală. Cred că este doar o chestiune de timp până când unul din jucătorii majori de pe piața de fashion va face un pas în această direcție. Abia aștept!
Credit poze: fotograf Oltin Dogaru, styling Ioana Nicolescu, make-up Cecilia Rentea, hair styling George Bogdan Negrisan
Pentru mai multe aventuri, mă poți urmări pe Instagram aici
Dacă ți-a plăcut articolul, îți recomand și:
Chestionarul lui Proust revizuit și corectat de Marinela Neacşu
7éme Ciel – second hand și modă circulară la Printemps, marele magazin parizian de lux
Ce este sustenabilitatea cu adevărat și de ce avem nevoie de ea?
