Prima dată când am intervenit într-o discuție pe Clubhouse a fost într-un room despre… sustenabilitate. Auzeam (pentru a câtă oară?) cât de greu este pentru o fată să aleagă un stil de viață sustenabil pentru că, dacă se uită în jur la prietene, are și ea chef de rochițe noi și pantofiori. Nu am înțeles legătura cu sustenabilitatea, dar mi-am dat seama că termenul nu era deloc clar sau înțeles – era mai important ca prietena în chestiune să știe că ai un dulap doldora precum rafturile unui mall rusesc după căderea comunismului, în loc să fii tu bine cu alegerile pe care (vrei să) le faci și cu stilul de viață care ți se pare potrivit.
Am văzut oameni care își doresc să fie exemple pe zona de sustenabilitate, dar habar nu au ce înseamnă asta sau la ce se referă termenul. Merg săptămânal la branduri de fast fashion sperând să le devină ambasadori, sau simt nevoia să laude noua mașină non-electrică proaspăt achiziționată. În același timp, alții sunt convinși că sustenabilitatea este o lege nescrisă cu care trebuie să te aliniezi orice ar fi, ca o religie, altfel riști un public walk of shame mai ceva ca-n Game of Thrones. Sustenabilitatea sună tare hype și dă bine adoptată ca formă, dar pentru fond nu prea e timp și e cam complicat.
Și dacă înainte de toate, ne întrebăm CE motivează alegerile noastre și DE CE ne dorim să avem și să asumăm un stil de viață sustenabil? Și apoi, după ce ne-am lămurit ce este și cu ce se mănâncă sustenabilitatea, să ne gândim ce facem fiecare cu ea și cât ni se potrivește.
Ce este sustenabilitatea?
Azi cuvintele ‘sustenabil(ă)‘ și ‘sustenabilitate‘ sunt folosite atât de ușor și înafara contextului, încât aproape că și-au pierdut sensul inițial. Sustenabilitate nu înseamnă doar produse care afișează că sunt bio, eco friendly, organice sau prietenoase cu animalele – ci rezumă o serie concretă și largă de activități și practici conectate strâns între ele, care ajută un business să ofere produse și servicii fără a pune în pericol resursele noastre. Pe scurt, nu ești și nu poți fi sustenabil dacă nu bifezi pe rând câteva etape foarte clare.
În 1980 doamna Gro Harlem Brundtland, Prim Ministrul Norvegiei, definește sustenabilitatea ca mijlocul de “a întâlni nevoile de astăzi fără a compromite nevoile generațiilor viitoare”. Câțiva ani mai târziu, în 1987, Națiunile Unite stabileau definiția unei dezvoltări sustenabile, pentru că sustenabilitatea pleacă de la ideea că resursele naturale sunt limitate și că rolul nostru este de a le ocroti, de a le folosi cu grijă și de a ne asigura că ele sunt suficiente și pentru cei care vor veni după noi. Ceea ce înseamnă că o societate sustenabilă știe să fie responsabilă, concentrată pe protejarea mediului și echilibrul dintre diversele sale (eco)sisteme.
Sustenabilitatea se bazează pe trei elemente pe care le cunoaștem, dar pe care ne-am obișnuit să le vedem pe fiecare în parte când ele au nevoie să funcționeze împreună. Dacă o companie sau un brand se va preocupa doar de unul dintre principii, în detrimentul celorlalți, NU înseamnă că este un business sustenabil. E ca și când facem o prăjitură de ciocolată fără crema de ciocolată – dacă trântim o crema de vanilie, chiar dacă are blatul corect și cireșele confiate, nu se va chema niciodată tort de ciocolată. Care sunt cei trei piloni care definesc și pe care se bazează sustenabilitatea?
1. Ocrotirea mediului
Reducerea amprentei de carbon, ambalaje prietenoase, reciclabile și cât mai puține, reducerea consumului de apă și gestionarea corectă a deșeurilor – toate acestea sunt incluse ca procedee financiar eficiente și parte esențială a lanțului de producție. De altfel, problemele de mediu sunt principiul cel mai frecvent discutat de business-uri și planurile de CSR (Corporate Social Responsibility).
2. Dezvoltarea socială
Elementul prin care se măsoară responsabilitatea față de angajați, stakeholdersi și comunitatea dezvoltată într-o companie, dezvoltarea socială cuprinde comportamentul echitabil, etic și corect față de ei. O muncă sustenabilă înseamnă plăți corecte și salariați (adulți) care lucrează într-un mediu protejat și sigur, dar și grija pentru beneficii cum ar fi orare flexibile, evoluția profesională și personală a angajaților și avantaje diverse, cum ar fi cele de maternitate sau paternitate.
3. Dezvoltarea economică
Un business economic sustenabil este unul care produce un venit și un profit suficient pentru a fi continuat în viitor. Dacă este cea mai simplă formă de sustenabilitate, provocarea sa constă în obținerea unui echilibru – acela de a genera profit ținând cont și de celelalte două principii de sustenabilitate de mai sus. Ceea ce înseamnă concentrarea pe obiective mai complexe, nu doar pe a face bani prin orice mijloc.
În anii 90, Corporate Social Responsibility (CSR) a devenit o preocupare strategică importantă pentru economie și branduri, iar în 2015 Națiunile Unite au stabilit pentru domeniile de business importantă de a include Sustainable Development Goals. Ceea ce a făcut ca în 2018 economia circulară să se dezvolte puternic în Uniunea Europeană, iar în 2019 au explodat Purpose-driven businesses & Corporate Shared Value (CSV).
Companiile și-au dat seama că este mai benefic să fie foarte atente la intențiile lor înainte de a se uita doar la profit, dacă vor să-și mențină stabilitatea și sănătatea financiară pe termen lung. Purpose-driven business (în traducere liberă ‘afaceri mânate de un scop’) sunt companiile care, dincolo de produsele și serviciile pe care le oferă, vor susține activ principii mai importante, cum ar fi implicarea activă în problemele de mediu sau aspectele sociale. Însă dacă studiile de audit arată că 79% din leaderii de business consideră că scopul este parte esențială a succesului unui business, se pare că mai mult de jumătate dintre angajații unei companii nu știu care sunt scopurile reprezentate de compania în care lucrează.
O dată cu preocupările pentru business-uri sustenabile și scopurile care le conduc dincolo de dorința de profit, au luat naștere și noi meserii, cum ar consultanții de sustenabilitate. Este vorba de consultanți de business specializați în soluții de sustenabilitate pe diverse domenii, care vor ajuta atât definirea cât și implementarea elementelor de sustenabilitate pentru o companie, indiferent de talia acesteia. Pentru că și asta este o idee preconcepută pe care am întâlnit-o des la noi – doar dacă ești mare poți să fi și sustenabil. Hai să ne aducem aminte că Yvon Chouinard, fondatorul brandului Patagonia care are azi peste 1 000 de salariați, a început în 1973 când și-a construit un mic atelier în spatele casei părinților săi, unde vindea cârlige pentru alpinism la 1,50 $.
Meseria de Sustainability consultant este încă în fașă la noi, dar va deveni destul de curând unul dintre joburile foarte căutate dată fiind preocuparea generală pentru tipuri de business-uri aliniate cu dorințele consumatorilor, preocupați de trasabilitatea produselor și un stil de viață calitativ cât și nevoile de sustenabilitate ale economiei, accelerate de efectele pandemiei.
Dacă ne interesăm de partea bună și mai puțin bună a lucrurilor din jurul nostru, suntem mai mult decât simpli consumatori. Am devenit vocali, curioși, conectați și bine informați, unii dintre noi chiar activiști, ceea ce schimbă multe mai ales în felul nostru de a cumpăra și consuma. De ceva vreme ne dăm seama că vocile noastre contează și că brandurile, mai ales acum, țin cont de ele și de comunitățile pe care le reprezentăm, pe care încearcă să le seducă conștient și inteligent. Și asta este un lucru important pe care nu ar trebui să-l uităm și pe care ar trebui să învățăm să-l folosim mai des și cu mai multă încredere. Pentru că da, ține în mare parte de noi ca brandurile care ne plac să fie și brandurile în care să avem încredere.
Dar oare în numele sustenabilității, corectitudinii și transparenței, cât de bine și cum își face toată lumea lecțiile? Care sunt elevii buni și care sunt cei care trag chiulul? Citește aici să afli mai multe despre greenwashing.
Credit foto: BOF, Shop like you give a damn, Pinterest
Dacă te preocupă subiectul, citește și…
Greenwashing – cine este acest Pinocchio cu nasul verde și cum îl evităm?
Sustenabilitate – de ce este vorba despre soluții, nu constrângeri
Second hand de lux si Vinted sau noile obiceiuri de shopping
