Dacă de Paște ne-am întoarce la tradițiile familiale, la obiceiurile bunicilor de a decora ouăle și idei creative inspirate de natură? Sfecla, ceapa, spanacul, cafeaua, ceaiul sau varza roșie sunt doar câteva din ingredientele pe care le putem folosi ca să obținem tot felul de culori rafinate, 100% prietenoase cu mediul, dar și să descoperim o mulțime de efecte vizuale noi.
Ouăle decorate așteptă cuminți să fie scufundate în culoare – cum putem decora natural și sustenabil ouă de Paște
Atenție ! Cu cât plantele utilizate erau mai mărunte, cu atât rezultatul final avea un grafism mai interesant pe coaja oului. Pe de altă parte și în funcție de frunzele sau florile folosite, se producea și un fin transfer de culori : verde, galben, violet, roz sau albastru. Am găsit pe Youtube un tutorial al lui Aashpazy, un blogger iranian de food, pe care îl puteți vedea în clipul de mai jos.
O dată “colorantul” și plantele adunate, treceam la decorarea propriu-zisă. Pe oul crud, care era important să aibă coajă albă, lipeam cu apă cât mai multe plante. Acțiunea se făcea la patru mâini fiindcă era nevoie de a doua persoană care să întindă un ciorap de nylon în așa fel încât oul să poată fi pus înăuntru fără a mișca plantele. Apoi strângeam bine ciorapul și-l legam cu ață, ca să facem loc următorului ou.
Recunosc că “predând “tehnica prietenilor din Paris, mi-am dat seama că e o metodă amuzantă dar care cere răbdare și ceva îndemânare dacă o faci cu copiii – nu este ușor să păstrezi ciorapul perfect întins fără să se deplaseze plantele aplicate pe suprafața ovală.
Nu e nevoie de mulți ciorapi, dintr-unul singur se pot pune de mai multe ori câte 5-6 ouă și se obtin mai multe “șiraguri” puse cap la cap, iar copiilor le place să le numească “cârnat”. Unii prefera sa confecționeze câte un înveliș pentru fiecare ou, mie mi se pare mai logic sa facem ” cârnați “. Câteva ouă sunt și cantitatea cea mai potrivită pentru etapa următoare, adică fiertul în colorantul vegetal. Prea multe ouă puse în același ciorap și oală pot îngreuna manipularea lor și implicit toată operațiunea. Fiecare ou pus in schimb la fiert singur, ne face sa nu mai sti care ou a fiert deja si care e ultimul introdus.
O ultima informație cheie – cu cât ciorapul folosit la decorare va fi mai fin, cu atât textura lui nu se va vedea la sfârșit pe ou. Un ciorap mat și mai gros va marca culoarea, iar oul poate avea dungi sau pe grafica finală vor fi vizibile ochiurile lui.
Ouăle se pun la fiert 20 minute în infuzia de foi de ceapă. Culoarea rezultată va fi un roșu bordeaux intens dacă am folosit numai frunze de ceapă roșie. Dacă frunze au fost de ceapă aurie rezulta un roșu venețian închis. Se scoate “cârnatul” de ouă din oală cu grijă ca să nu se spargă, se taie ciorapul și se îndepărtează plantele cât timp ouăle sunt încă ude și fierbinți. Dacă lăsăm ouăle să se răcească cu plantele pe ele, acestea se vor lipi de coajă și vor fi mult mai greu de scos. Acolo unde frunzele și florile au acoperit coaja oului se va citi desenul lor. De fiecare dată rămâne o adevărată surpriză dezvăluirea unui ou – nu știm niciodată ce se va întâmpla sau ce minune de desen vom descoperi, chiar dacă este un exercițiu făcut din copilărie.
Anul acesta mi-am propus să testez noi culori care se pot obține din ingrediente pe care le aveam deja în bucătărie, cum ar fi spanacul sau varza roșie. Chiar uni și colorate simplu, ouăle vor aduce mai multă varietate la masă. Și bineînțeles, am continuat să le decorez cu plante și să le leg într -un ciorap.
E important să avem culori care să ne bucure ochiul, mai ales anul acesta când epidemia de Covid19 ne schimbă viața într-un fel atât de profund și de radical și va trebui să ne adaptăm și pentru sărbători. În plus, de când cu izolarea activitățile în familie sunt și mai plăcute.
Ce ne trebuie pentru ședința de colorat natural ouă de Paști?
Stabilim întâi culorile pe care vrem să le obținem și ce ingredinte avem nevoie sa pregatim. Pun mai jos un tabel orientativ cu ce am folosit eu de data aceasta si insist asupra utilizarii unei oale înalte. Personal folosesc una în care pot să fierb ușor 6-4 ouă pe lângă zarzavatul-colorant. Dacă utilizați o cratiță plată, e bine de reținut că va fi nevoie de mai mult lichid ca să fie ouăle acoperite complet, deci culoarea finală va fi mai diluată. Coloranții fiind naturali, nuanțele obținute sunt mai calme și rafinate decât culorile vii pe care le putem achiziționa din comerț – e bine să aveți în vedere acest lucru, mai ales dacă preferați ouă strălucitoare pentru Paști.
Ce culori putem obține pentru ouăle de Paști și din ce ingrediente?
Albastru – umplu jumătate din oala înaltă cu o varză roșie întreagă pe care o toc, adaug o lingură de sare și acopăr cu apă. După ce fierbe vreo jumătate de oră, scurg varza (se poate folosi ca bază pentru o excelentă varză călită cu ceapă și ulei, sau face chiftele cu un aluat de clătite; mie îmi place să le mănânc cu un sos de roșii sau cu unul cu castraveți murați). Apoi în aceeași apă pun la fiert o a doua varză tocată, ca să ajung la o nuanță intensă și nu la un pastel. Pun ouăle crude încet în oală ca să nu se spargă, am grijă să fie acoperite de lichid și le fierb timp de 20 de minute. Dacă vreau să vopsesc mai multe ouă, repet operațiunea, colorantul e destul de rezistent.
Gri-roșcat – în loc de varză pun sfeclă roșie crudă. Restul procedeului e identic. La sfeclă se poate folosi ca fixativ în loc de sare și o lingură de oțet. Nu încercați cu sfeclă coaptă, nu funcționează.
Verde – de data aceasta pun spanac, pe care am grijă să-l toc mare. Atenție, spanacul se moaie rapid și nu are o putere colorantă foarte mare, deci trebuie pusă o cantitate importantă de spanac pentru a obține o culoare mai intensă. Sinceră să fiu, trebuie să fierb pe rând într-un litru de apă mai bine de 1 kg de spanac. Scurs bine, îl mănanc apoi pe post de purée de spanac cu frigănele. Deci nu e o pierdere și nici o cheltuială inutilă. Atenție, nu vă așteptați la un verde foarte intens dacă este prima încercare – vorbim de culori naturale, nu de concentrate chimice.
Galben – pun la fiert o lingură plină de curcuma în 500 ml apă, amestec la primul clocot, adaug apoi sare și ouăle. Și aici se poate folosi ca fixativ în loc de sare o lingură de oțet.
Bineînțeles, rămâne valabilă celebra culoare a frunzelor de ceapă, pe care continui să o găsesc deosebit de elegantă și cu o tușă catifelată. Cum într-adevăr este și culoarea cea mai intensă, desenele lăsate de plante se văd încă și mai bine.
Fiind vorba de zarzavat, deci produse comestibile, reamintesc că ouăle vopsite în felul acesta vor fi sănătoase chiar în cazul în care s-ar fisura coaja lor – ceea ce se întâmplă des când sunt scoase direct din frigider și puse la fiert. Ca multe tehnici tradiționale, mă bucur să văd că din ce în ce mai multă lume o redescoperă pentru creativitate și simplitate dar și pentru partea ecologică : tot ce utilizăm este prietenos cu mediul înconjurător. Este și unul dintre aspectele pentru care prefer să obțin culori din plante : coloranții nu sunt toxici pentru noi, iar când arunc culoarea folosită, nu dăunează naturii. Iar plăcerea de a obține cu mâinile proprii culori atât de frumoase și autentice este o experiență în sine care te transformă într-un vrăjitor pentru câteva zile. Și în felul acesta, un bol festiv cu ouă colorate altfel decât în anii precedenți va împodobi masa de Paște de azi.
Să nu uit să menționez importanță sării în toată operațiunea aceasta – pe lângă rolul de a fixa culoarea pe coaja de ou, sarea schimbă densitatea apei împiedicând coaja să se spargă ușor. Dacă totuși un ou se sparge, albușul nu se va scurge afară în timpul fierberii fiindcă sarea modifică densitatea apei. Deci nu sunt decât aspecte pozitive!
Pentru amatorii de culori naturale, am găsit aici și nuanțe obținute doar din ceaiuri, ceea ce a lărgit paleta mea de idei creative.
Înca o dată, vă atrag atentia că veti obtine culori delicate si fine, nu prea au a face cu tonalitătile vii si puternice ale colorantilor chimici.
Sfaturi utile pentru cei care încearcă pentru prima dată
Vă recomand să faceți prepararea culorilor cu o zi înainte, vineri, apoi să dedicați sâmbăta vopsitului ouălelor. Cât despre faza de decorare cu plante, legatul în ciorap, fiertul și “descojitul” de ciorap și plante, este partea preferată de copii și nu numai. Nu ezitați să o transformați într-o activitate veselă în familie – copiii adoră și se implică în fiecare etapă și învață rapid să nu strivească oul sau să-l lase să cadă. E drept că uneori se pot certa mai ales pentru flori, dar la sfârșit sunt atât de nerăbdători și mândri să descopere ce au creat, încât orice neînțelegere dispare. Este mai important să-și recunoască fiecare propria contribuție si creație.
În timpul izolării și ca să nu iasă toată lumea din casă după plante (deși este foarte amuzant din experiențele mele din anii trecuți, devine o mică excursie în familie, dar … acum suntem într-o perioadă de restricții), vă sfătuiesc să iasă doar un adult care să adune plantele necesare decorării. Trecem prin timpuri excepționale în care avem grijă să nu ne contaminăm familia și să o protejăm. Copiii, dacă merg să culeagă flori, devin atât de entuziaști și de nerăbdători încât acceptă mai greu toate procedurile de precauție. Aveți grijă să priviți cu atenție plantele cele mai mici, culegeți ce puteți găsi prin parcuri, ținând cont să nu fie soiuri cu tije prea rigide sau prea mari – secretul stă în delicatețea și mărimea redusă a plantei. Un fir de iarbă înflorită poate produce efecte mai frumoase pe un ou decât o floare sau o frunza mare.
Vă doresc un Paște original și vesel cu cei dragi vouă și să ne vedem sănătoși!
Credit foto: arhiva personala, Unsplash, Arbor teas.
Cam așa arată ouăle de Paște de anul acesta, colorate 100% natural – sau cum să ne aducem aminte de perioada aceasta și într-un fel bun!
PS. Și pentru că ne-a plăcut mult exercițiul, l-am reluat câteva zile mai târziu (se apropie Paștele ortodox), iar rezultatele sunt mai jos. De data aceasta le-am vopsit cu ceapă roșie, cafea, ceai rooibos și curcuma.
Ce am folosit pentru ce culori: Galben = curcuma, Bordeaux = ceapa, Noisette = ceai, Café au lait = cafea
