Vineri, 15 martie a fost Ziua Mondială a Consumatorului. Iar joi, 14 martie, a fost votată la Paris și în unanimitate (146 voturi pentru, zero voturi contra) prima lege anti fast fashion din lume, care urmărește să limiteze impactul brandurilor precum Shein sau Temu. Ce înseamnă concret și cum va opri o lege mamuți ca Shein sau H&M a fost una dintre întrebările pe care le-am primit după ce am publicat joi seara pe stories vestea votării legii franceze.
Ultra fast fashion. De anul trecut sunt mai vocală legat de brandul chinez Shein, care suscitează la nivel mondial reacții foarte mari și vii în ultimii ani. Și asta pentru că am văzut la noi mulți oameni pasionați de modă care se gândesc că Shein este cool și se opresc la aspectul ieftin al unei varietăți uriașe de produse, fără a se uita dincolo de etichetă și preț. Nu, nu mă refer doar la studenți. Când îți place moda cu adevărat, NU cumperi de la Shein, știind despre ce este vorba.
Reacția cea mai rapidă și faină pe care am întâlnit-o a venit din partea Claudiei Nicolau-Penda, fondatoarea cunoscutului grup de Facebook Nu Mai Port, care m-a rugat să pun postarea mea despre Shein și la ea pe grup, unde interzice vânzarea oricăror produse Shein. Să mai zic cât m-a bucurat inițiativa ei de pe grup?
Claudia era perfect aliniată cu demersurile actuale din Franța și Europa, în timp ce la noi există in general un decalaj mare cu ceea ce se întâmplă afară în modă, sustenabilitate sau reciclare. Și aici nu vorbesc despre a putea cumpăra ultimul Chanel sau Gucci.
Să-ți dorești să conectezi o comunitate de iubitori de fashion ca cea a Claudiei la una dintre cele mai mari mișcări internaționale în modă mi se pare firesc, dar și curajos în contextul românesc. Am spus chapeau bas și am pus imediat umărul, am învățat că repetiția este mama învățăturii, mai ales dacă e vorba de noutate.
De ce Federatia franceză de Prêt-à-Porter feminin, industria și statul francez cer interzicerea lui Shein în Franța?
Într-un articol din 2021, ONG-ul Public Eye arată cum și în ce condiții lucrau angajații Shein într-unul din depozitele lor din sudul Chinei, violând legislația națională.
În 2022, alți angajați chinezi mărturiseau cum lucrează 18 ore pe zi într-un reportaj al canalului britanic de televiziune Channel 4. Shein a recunoscut doar parțial faptele în decembrie 2022 în The Guardian, dar dovezile despre abuzurile Shein abundă în continuare, ca și miile de referințe și produse cu care brandul inundă consumatorii de modă, trecând de la fast fashion la ultra fast fashion.
Fondat în 2008 de către miliardarul Chris Xu, Shein are cartierul general în Singapore și produce haine și accesorii în depozite și ateliere din cele mai discutabile colțuri ale Chinei, disprețuindu-și angajații și ignorând cele mai bazice reguli de mediu.
Brandul propune zilnic peste 7 200 de referințe noi de produse, realizate în condiții jalnice și din materiale proaste, pentru a menține prețuri foarte mici. O strategie care a făcut ca cifra lor de afaceri să crească cu 900 % în ultimii trei ani, susținută masiv de generația TikTok pentru care Shein, promovat agresiv, este un dressing uriaș fără fund plin de propuneri sexy la mini prețuri.
Capabil să producă o rochie într-o săptămână, de la concepție la ambalaj, Shein face ca Inditex, definiția fast fashion-ului, să pară un bunic atent care produce o rochie în 3-4 săptămâni contra ritmului obișnuit de producție al unui produs care este de 6-8 săptămâni. Dacă Shein declara aproape 8 000 de referințe noi zilnic pe site-ul său, H&M sau Zara propun 500 de produse noi pe săptămână, iar mărcile franceze medii care se zbat să supraviețuiască, ca Pimkie sau Promod, ajung la 1 500 de referințe noi pe an, așa cum am aflat prin ONG-ul Zero Waste France.
Shein și Temu sunt cei mai vizibili și agresivi reprezentanți de ultra fast fashion, iar sistemul lor accelerează un lanț al slăbiciunilor declanșat de Zara sau H&M, printre alții.
Pe lângă poluarea conștientă a resurselor naturale, fast fashion produce cantități astronomice de deșeuri, în special de mase plastice. După impactul de mediu catastrofic, să nu uităm de impactul social (violarea drepturilor umane) și impactul economic, care practic distruge filierele și producătorii industriilor locale, ce nu pot concura cu așa desfășurări de forțe și strategii clădite doar pe profit.
Cum a reacționat Franța, simbol al luxului și modei, la Shein?
Ce se întâmplă realmente în spatele unui tricou de 2 euro sau al unui jean de 8 euro care nu e găsit la second hand mi se pare întotdeauna un reflex sănătos. Poate sunt eu subiectivă find de atâta vreme în modă și cunoscând ciclurile de producție, dar întotdeauna merită să ne întrebăm “de ce” când vedem un lucru (mult prea) ieftin. Nu este o afacere pentru tine, consumatorul – ca să iasă la prețul acela un Tshirt, cineva în lanțul de producție și-o ia. Big time.
Franța știe să-și apere industriile și producțiile locale și a făcut-o întotdeauna frumos, că e vorba de artă, tehnologie, cultură, lux sau modă. Dincolo de bani și interese personale de moment, au înțeles că pot câștiga pe termen lung doar prin consistență, consecvență și solidaritate. Își apară identitatea, cultura și oamenii, ceea ce-i face să dea tonul nu doar în modă și să inspire de atâtea secole. Și au curajul să fie (foarte) vocali când lucrurile nu sunt ok.
Așa au reacționat și față de Shein: organismele de stat, Federation Française du PAP Féminin sau deputații au viralizat campania națională de a interzice brandul în Franța. Petiția STOP SHEIN lansată anul trecut în iunie de către deputatul european care a publicat-o pe contul lui Linkedin, a fost susținută de televiziune, radio și multe personalități și influenceri.
Shein, ca să facă un statement, a ales Pavillion Cambon de pe strada unde se află Chanel în Paris, să-și prezinte primul defileul de modă. S-a lovit atât de deputat cât și de chiar președintele Federației, Yann Rivoallan, care, la 50 ani, a venit și s-a așezat împreună cu colegii lui chiar la intrarea la defileu și a adus presa (vedeți în video-ul de pe pagina cu petiția). Un gest foarte francez într-o țară care te învață din școală să spui și să protestezi când ceva nu este corect dacă vrei să se schimbe lucrurile.
Ce înseamnă legea anti fast fashion și cum va opri branduri ca Shein?
În primul rând noua lege dorește să reducă impactul ambiental al uneia dintre cele mai poluante industrii din lume, cea textilă, care reprezintă 10 % din emisia mondială a gazelor cu efect de seră și care, până în 2050, va ajunge la 26 % în ritmul de azi. Fast fashion reprezintă 1/3 din totalul transporturilor aeriene din lume, la care se adaugă, printre altele, cele peste 240 000 de tone de microparticule de plastic lăsate anual în natură din cauza hainelor din materii sintetice sau spălării lor. So let’s do the math.
Ce prevede concret legea anti fast fashion:
- Definirea fast fashion prin criterii bazate pe volumul produselor unui brand versus timpul lor de realizare și ritmul de reînnoire a colecțiilor. Clar, dacă propui zilnic mii de produse noi pe site-ul tău, ceva este profund greșit.
- Obligația de a comunica și sensibiliza consumatorii legat de impactul fast fashion asupra mediului și a produselor lor, ca la țigări și tutun.
- Un sistem malus-bonus mai strict, măsură principală pentru sectorul textil, care va ține cont de “costuri de mediu” în cazul producțiilor excesive. Pe scurt, dacă produsul tău poluează în funcție de criterii pre-stabilite de lege, ca brand vei plăti o amendă.
Penalizarea se va face printr-o nouă metodă de notare a produselor care cere “afișarea ambientală” și etichete obligatorii ce vor include: emisiile de carbon, consumul de apă, condițiile de producție, durabilitatea fizică a materialelor și pesticidele utilizate pentru producerea hainelor.
Exemplu: un tricou va avea o etichetă care indică emisiile de CO2 generate de producția sa (ex: 10 kg CO2), o pereche de blugi va avea o etichetă ce indică cantitatea de apă consumată pentru producția sa (ex: 700 litri) sau o rochie va avea o etichetă cu cantitatea de pesticide utilizate pentru producția bumbacului din care este fabricată (ex: 500g pesticide).
Impactul poluant al unui produs poate reprezenta o amendă până la 50% din prețul de vânzare al produsului respectiv. - Sumele încasate de la brandurile penalizate vor fi redistribuite de către stat producătorilor de haine și accesorii sustenabile, pentru a-i încuraja și ajuta pe aceștia să aibă prețuri mai scăzute.
- Promovarea producției locale și sustenabile: magazinele vor fi obligate să aloce un spațiu minim pentru produsele fabricate local și sustenabil, creând o secțiune dedicată brandurilor locale și sustenabile. În aceeași idee se vor organiza evenimente pentru promovarea producătorilor autohtoni și se vor oferi reduceri pentru produsele lor.
- Informații privind salarii decente: companiile vor fi obligate să publice un indice care să arate dacă plătesc un salariu corect lucrătorilor din industria textilă. Acest lucru va fi postat pe site-urile lor web, iar consumatorii vor putea verifica cât de corectă este compania respectivă sau nu. Companiile care încalcă regulile vor fi amendate.
- Interzicerea publicității pentru produsele și întreprinderile desemnate ca ‘fast fashion‘, este altă măsură foarte importantă. Cum știm, Shein / Temu profită de un marketing excesiv și extrem de agresiv cât și de bugete uriașe investite în promovare și publicitate mai ales pe canalele de social media.
- Interzicerea distrugerii articolelor nevândute: magazinele vor fi obligate să doneze, refolosească sau recicleze articolele nevândute.
Exemplu: magazinele vor colabora cu organizații caritabile pentru a dona hainele nevândute, hainele deteriorate vor fi transformate în materiale textile noi, iar resturile de materiale textile vor fi reciclate pentru a produce alte produse.
Poate Franța pare departe de noi, problemele noastre și de aceea joacă la un alt nivel, dar cred că lucrurile acestea sunt mai aproape de noi decât vrem să credem. Suntem o țară care iubește moda, consumăm multă modă și producem pentru branduri fast fashion cât și pentru multe branduri de lux. Din demersul francezilor avem cu toții de învățat, că e vorba de studenții la modă, designeri, stiliști, creatori de brand, marketeri, buyeri, producători dar mai ales, consumatori.
Profesioniștii din industrie abia așteaptă să vadă cum noua lege va schimba regulile jocului, dar cred că marea miza a ei este de a ne face pe cei mai mulți să ne gândim mai bine înainte de a cumpăra sau de a arunca ceva. Unul dintre criteriile afișării ambientale cerute de lege și care m-a surprins este durabilitatea emoțională – sună a psihologie sau ca ședința la un terapeut ?
Nope, este un termen de marketing și buying care înseamnă cât de repede se plictisește un consumator de un produs, ceea ce-l va face să arunce/renunțe la produsul respectiv pentru a cumpără altul. Și care poate fi calculat încă de la conceperea produsului respectiv.
Durabilitatea emoțională, încurajată de abundența noilor produse fast fashion, este declarată de organismele de specialitate cum ar fi Agence de la transition écologique (ADEME) drept a doua cauza principala a sfârșitului de viață a unui produs textil.
Credit foto: Julia Kuzenkov, cover Ron Lach
Mai multe idei, inspirație, noutăți sau povești? Nu ezita să mă urmărești și pe Instagram.
Dacă ți-a plăcut, citește și:
Greenwashing – cine este acest Pinocchio cu nasul verde și cum îl evităm?
Cele 10 piese inconturnabile din garderoba unei adevarate frantuzoaice
7éme Ciel – second hand și modă circulară la Printemps, marele magazin parizian de lux
Ce este sustenabilitatea cu adevărat și de ce avem nevoie de ea?
