Prima dată când am văzut-o pe Mara Coman, nu știu de ce m-am gândit că ar fi perfectă pentru L’Oréal Paris, dacă așa o candidată s-ar căuta. Pe atunci era redactoarea șefă Marie Claire România, una dintre revistele mele preferate la care în Franța sunt abonată din 1994. Înaltă, frumoasă și fină atât la propriu cât și la figurat, cred că ideea mi-a venit atât de la maniera în care o percepeam pe Mara Coman înainte să o cunosc mai bine cât și de la felul în care observam că folosește un machiaj lejer și natural, asortat cu un ruj foarte roșu, în cel mai clasic stil francez. Urma să aflu că Mara Coman chiar lucrase la L’Oréal.

Acum, că încerc să o descriu, cred că Mara Coman are un je ne sais quoi greu de definit în câteva cuvinte. Și cu atât mai dificil de concentrat în rândurile de introducere la chestionarul de azi. Așa că m-am gândit să vă spun despre Mara Coman, azi redactoare șefă la Harpers Bazaar,  două-trei lucruri pe care nu le veți găsi mai jos in răspunsurile ei.

Ce știam despre ea înainte să o provoc să se joace cu chestionarul lui Proust este că-i place enorm să călătorească, iubește Italia, fotografia, cărțile, brandurile cu iz scandinav și hainele cu paiete, iar pe fetele ei gemene le cheama Ioana si Maria, fix ca pe mine. La treaba cu paietele m-am simțit brusc înțeleasă, aș pune paiete pe orice, până și pe pijamale. Marei îi mai plac mult și pantofii. Atât de mult încât a lansat în 2015 în cadrul revistei Marie Claire luna pantofilor în fiecare aprilie prin Shoes First, un proiect tare fain care a avut mare succes la noi.

Era firesc ca prin Mara Coman să o întâlnesc pe Mihaela Glăvan căreia îi este fidelă de la început, iar acum și cumva din cauza amândurora, am și eu o mini colecție de conduri semnați de Mihaela.

De curând Mara are haine noi pentru blogul ei pe care-l puteți găsi aici și s-a alăturat proiectului editorial #ACinceaPutere la invitația Cristinei Stănciulescu, împreună cu Noemi Meilman, Diana Cosmin și Ana Bitu,  un proiect care-mi place mult și pe care vă invit să-l urmăriți dacă nu o faceți deja.

Chestionarul lui Proust de Mara Coman

 

Principala mea trăsătură de caracter
Sunt un om sincer.

Calitatea pe care o prefer la un bărbat
Să-și păstreze calmul atunci când eu nu mi-l păstrez. Și să știe să facă o omletă.

Calitatea pe care o prefer la o femeie
Delicatețea.

Principalul meu defect
Nu știu să risc.

Principala mea calitate
Răbdare.

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei
Că fac lucruri pentru cei apropiați fără să aștepte nimic în schimb.

Ocupaţia mea preferată
Să am grijă de florile mele, să citesc, să am timp și liniște să fac un puzzle, să petrec timp cu prietenii mei.

Visul meu de fericire
Călătoriile. Mă bucură să merg în piețele din diverse locuri. Mi-au rămas în minte o piață din Palermo și una din Kuala Lumpur.

Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire
Mi-e frică și mi-e greu când cei apropiați mie se îmbolnăvesc.

În afară de mine, cine mi-aş dori să fiu?
Tot eu, cu mai puține temeri și mai puține gânduri.

Unde mi-ar plăcea să trăiesc?
În Italia, e țara mea preferată. În Sud. Poate în Salerno sau într-un sat sau oraș de pe Costa Cilento.

Culoarea mea preferată
Nude, tocmai pentru că se confundă cu pielea și nu se vede, nu sare în ochi – nu știu dacă e ceva mai elegant de atât.

Floarea care-mi place
Îmi plac multe flori, în special cele foarte simple, de primăvară. Ghiocei, maci, brândușe, albăstrele. Dar am ceva special pentru toporași, miros delicat și superb. Și îmi amintesc de mama.

Pasărea mea preferată
Nu cred că am o pasăre preferată. Dar recunosc că m-au fascinat păsările flamingo pe care le-am văzut acum doi ani, într-o vacanță.

Autorii mei preferaţi de proză
Sunt mai mulți și pentru motive diferite. O să las aici doar pe Jonathan Franzen, Ian McEwan, Salman Rushdie, Hanya Yanagihara.

Poeţii mei preferaţi
Am citit puțină poezie în ultima vreme, trebuie să recunosc asta. Ultimul volum pe care l-am parcurs e semnat de prietena mea, Mara Wagner – “Renovări. Amenajări interioare”. E un studiu intim și cald despre relațiile din epoca în care trăim. Și “Insectarul Coman”, scrisă de Dan Coman. Cam astea sunt lecturile mele în versuri recente.

Eroii mei preferaţi din literatură
Deși au trecut mulți ani de când am citit romanele lui Rushdie, mi-a rămas în minte felul în care a construit unele personaje, exagerând intenționat o anumită trăsătură de caracter – cum ar fi rușinea sau furia. Eroi sau eroine, nu văd de ce aș face această separare.

Eroinele mele preferate din literatură
Am zis mai sus ☺.

Compozitorii mei preferaţi
Sia, Jessie Ware, care nu doar cântă, ci și compun.

Pictorii mei preferaţi
Străzile pariziene ale lui Pissarro. Nu numai, dar sunt un pic melancolică și asta îmi vine acum în minte.

Eroii mei din viaţa reală
Carmen Uscatu și Oana Georghiu, cele două femei care fac un spital. Deși nu le cunosc personal, le urmăresc cu admirație.

Eroinele mele preferate din viaţa reală
Ah, am răspuns deja mai sus. Iată, aceasta e una dintre situațiile în care nu cred că sunt necesare diferențele de gen.

Eroii mei din istorie
Maria Antoaneta.

Numele mele preferate
Grace, dacă aș fi trăit într-o altă țară. Îmi place ce înseamnă, de fapt.

Mâncarea şi băutura mea preferate
Sushi și vin roșu, uneori chiar împreună, spre disperarea ospătarilor.

Ce urăsc mai mult 
decât orice
Să fiu într-o situație în care nu pot face nimic, ca un simplu spectator.

Figurile istorice pe care le dispreţuiesc cel mai mult.
N-am sentimente atât de profunde pentru niște personaje cu care n-am avut de-a face.

Personajele istorice care nu-mi plac.
Răspunsul meu e identic cu cel de mai sus.

Reforma pe care o apreciez cel mai mult
Cele legate de înlăturarea discriminării, indiferent de criterii.

Calitatea pe care aş vrea s-o am de la natură
Cred că mi-ar fi fost mai ușor să fiu mai nepăsătoare.

Cum aş vrea să mor
Ei, n-aș vrea să mor! Repede și fără durere, dacă chiar trebuie.

Starea mea de spirit actuală
Abia aștept să închid laptopul și să dorm.

Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă
Cele neintenționate. Sau faptele care pornesc de la intenții bune și, din diverse motive, se termină prost.

Deviza mea
Nu am o deviză anume, dar încerc să mă bucur de ce am și să las viața să se întâmple.

 

 

Mara Coman văzută de Alex Gâlmeanu